Aceste cifre arată o creștere semnificativă atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Astfel, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au ajuns la 9.148 de lei, marcând o creștere de aproape 14% față de primul trimestru din 2024. Pe fiecare membru al gospodăriei, venitul mediu s-a situat la 3.682 de lei, în creștere cu peste 7% față de ultimul trimestru al anului trecut. Din aceste venituri, circa 84% sunt direcționate către cheltuieli, care au ajuns în medie la 7.667 de lei pe gospodărie, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2024.

Salariile brute continuă să reprezinte cea mai importantă sursă de venit, acoperind peste două treimi din veniturile totale ale gospodăriilor, iar prestațiile sociale și veniturile în natură au și ele un rol relevant. Interesant este faptul că veniturile în natură au scăzut ușor comparativ cu trimestrul anterior, sugerând o schimbare în modul în care populația accesează resursele sau serviciile nefinanciare.

Datele arată diferențe clare între mediul urban și cel rural. Gospodăriile urbane au un venit mediu lunar de aproape 10.500 de lei, cu o valoare de aproape 1,5 ori mai mare decât în zonele rurale. De asemenea, cheltuielile în mediul urban sunt și ele mai mari, ajungând la aproape 8.700 de lei lunar pe gospodărie, ceea ce reflectă un nivel de trai și un cost al vieții mai ridicat. Structura veniturilor și cheltuielilor diferă semnificativ între aceste medii: în urban, salariile brute domină clar, în timp ce în rural ponderea prestațiilor sociale și a veniturilor în natură este mai mare, la fel și consumul de produse agroalimentare din resurse proprii.

Pe partea de cheltuieli, cele mai mari sume sunt alocate alimentelor și băuturilor nealcoolice, acestea reprezentând aproape o treime din totalul cheltuielilor medii lunare de consum. Urmează costurile legate de locuință – apă, energie, gaze – care însumează aproape 800 de lei pe gospodărie. Cheltuielile pentru sănătate și transport au pondere asemănătoare, în jur de 7% fiecare, iar în contrast, investițiile în educație rămân minime, reprezentând sub 1% din totalul cheltuielilor.

Aceste cifre reflectă o realitate economică în continuă schimbare, cu un impact direct asupra nivelului de trai al românilor, dar și cu provocări evidente în privința echilibrului între venituri și cheltuieli. În plus, diferențele între mediul urban și rural subliniază necesitatea unor politici publice diferențiate, menite să sprijine în mod echitabil toate zonele țării.