J.b.– Aţi pornit de la zero. Care e targetul dvs final, cel mai înalt?
Dr. Arafat – Să creez un sistem medical de urgenţă cât mai funcţional, cât mai aproape de perfecţiune, atât cât e posibil. Nu trebuie să inventăm nimic, ci să facem posibile dispeceratele integrate, cu organizare pe regiuni. Vorbesc de împărţirea ţării pe asistenţă medicală de urgenţă din punct de vedere organizatoric, nu administrativ. Apoi ar fi dotarea un punct important, la fel ca şi multiplicarea subunităţilor de intervenţie, în funcţie de populaţie, distanţă şi relief, astfel încât din orice punct ar apărea o urgenţă, fie în mediul urban, fie în rural, deplasarea să fie de 10 minute, fără diferenţă. La această oră, în zonele urbane echipajele de prim ajutor ajung în circa 8 minute. Transportul aerian va trebui apoi folosit nu doar la salvări montane ci şi la accidente şi, nu în ultimul timp, instruirea personalului e foarte importantă fiindcă degeaba ai dotare, infrastructură, trebuie şi oamenii (angajaţii serviciilor de urgenţă -n.r.) formaţi la standarde internaţionale.
J.b. – Ce măsuri se pot lua pentru a reduce aglomeraţia de la UPU, mai ales din timpul weekend-urilor şi de sărbători?
Dr. Arafat – Din păcate, noi, oamenii, avem o memorie foarte scurtă. Aşa uităm de pildă că înainte de a se organiza Unităţile de Primiri Urgenţe, pacienţii aşteptau în condiţii improprii, la uşile cabinetelor de urgenţă. Şi aşteptau uneori ore în şir, fiindcă medicul ba era în operaţie, ba în saloane, sau ştiu eu unde. Oamenii erau ţinuţi pe coridoare, nimeni nu discuta cu ei, nu exista triajul actual de la UPU. Acum cei care vin la UPU sunt într-o unitate practic controlată, monitorizată şi oamenii sunt preluaţi în ordinea urgenţelor, după triaj. Dar să fie clar că la UPU nu se lucrează după principiul: primul sosit, primul servit. Există priorităţi medicale şi primii sunt cei în stare extrem de gravă şi cei care prezintă potenţiale semne de agravare. Timpii maximi de aşteptare la UPU sunt de 2 ore, în funcţie de gradul urgenţei. Aşa se lucrează în toată lumea.
Unii au venit cu ideea să facem sistem de coplată la UPU, dar aşa ceva nu se poate fiindcă compartimentele şi unităţile de primiri-urgenţe sunt unice, au statut social, se primesc şi asiguraţi şi neasiguraţi, indiferent de urgenţă. Din uşă nu ai cum să triezi omul, să îi spui că nu îl consulţi fiindcă nu pare bolnav. Un om cu infarct, intoxicat sau cu alte probleme foarte grave poate să se prezinte pe picioarele lui la Urgenţe, dar nu înseamnă că nu au o problemă extrem de critică. De aceea vreau să creez din acest sistem unul funcţional pentru pacienţi, asistenţi şi medici, cu acces universal, pentru toţi oamenii. Oamenii vin la UPU, sunt triaţi, li se dă după caz prim ajutor, sunt monitorizaţi.
Există trei tipuri de comportamente pe care le manifestă oamenii când vin la UPU: persoane simple, care înţeleg, persoane care vin poate sub influenţa alcoolului şi sunt mai revendicativi chiar fără motiv şi persoane care cred că li se cuvine totul şi de regulă acestea sunt şi cele care încearcă să ajungă în faţa altor bolnavi la medicii din UPU dând telefoane pe la diverşi sus-puşi.
Cred că bihorenii care ajung la UPU trebuie să dea dovadă de răbdare, cred că implicarea medicilor de familie ar juca un rol mare, dar nu suficient. E posibil ca dislocarea unui poliţist comunitar la UPU ar putea fi în măsură să asigure atât liniştea în UPU cât şi paza personalului de aici.
J.b. – La câte UPU-uri din ţară mai există cutie de donaţii, ca la la Oradea?
Dr. Arafat – La Târgu-Mureş ştiu că există aşa ceva de circa 10 – 12 ani. Mă bucur să aud că şi la UPU Oradea un astfel de proiect e aplicat şi asta pentru ca medicii şi asistenţii să nu mai fie puşi în situaţii dificile.
J.b. – Ce notă daţi activităţii sistemului bihorean din urgenţe şi ce trebuie îmbunătăţit?
Dr. Arafat – Punctul care lipseşte în Bihor este dispeceratul integrat, un loc unde să lucreze împreună şi cei de la SMURD şi cei de la Ambulanţă, poate şi pompieri. De aceea încă nu aş da nota 9 sau 10 pentru serviciile de urgenţă din Bihor. Cu toate acestea, cele două servicii au evoluat mult: SMURD Bihor e printre primele din ţară, iar Ambulanţa Bihor a făcut mulţi paşi înainte.
J.b. – Sunteţi considerat de unii un „bau-bau” din cauza vizitelor nocturne şi neaşteptate prin unităţile din ţară…
Dr. Arafat – Orice sistem deţine şi o componentă de evaluare: Dacă nu mergi în control să verifici situaţia reală din teren – nu ai cum să o înţelegi.
J.b. – Tot mai mulţi oameni din sistemul sanitar prezic închiderea multor spitale în timp relativ scurt. Care ar fi soluţia: asigurări private, privatizarea secţiilor de spital, dezvoltarea medicinii primare, introducerea pachetului minimal de servicii medicale…?
Dr. Arafat – Unele spitale chiar vor trebui să se închidă. Nu e normal ca un spital în care lucrează doar doi medici şi nu e eficient să fie lăsat deschis pentru a face cheltuieli nejustificate. Dezvoltarea activităţii medicilor de familie şi asigurarea permanenţelor de către ei, debirocratizarea din cabinetele lor, creşterea responsabilităţii lor simultan cu creşterea salarială a lor ar avea impact pozitiv în sistemul medical, dar în privinţa urgenţelor nu ar rezolva problemele definitiv. Introducerea pachetului minim de servicii medicale se impune pentru ca sistemul medical să nu intre în cloaps, dar e relativ pentru sistemul de urgenţă. Asigurările private de sănătate sunt necesare, dar nu vor aduce o soluţie magică, pot veni cu finanţări suplimentare, dar vor ridica costurile din sistem. Închiderea acelor spitale ineficiente pentru bolnavi şi eventual deschiderea în acele spaţii a unor policlinici, centre de permanenţă dotate şi cu personal adecvat ar putea fi o soluţie bună pentru bolnavi. Mai sunt soluţii – telemedicina, de pildă, care începe să se contureze.
J.b. – Cum vedeţi viitorul SMURD, Ambulanţă şi serviciile private de urgenţă?
Dr. Arafat – Integrate – cele două servicii SMURD şi Ambulanţă. Ele au domenii de expertiză care diferă totuşi. SMURD merge la urgenţe majore, Ambulanţa are mai multe niveluri de acţiune (consulturi la domiciliu, urgenţe de diferite grade, transporturi între spitale etc). Fuzionarea celor două servicii în acest moment nu ar fi benefică, poate mai târziu. Acum se impune un dispecerat unic, în care reprezentanţi din ambele servicii să lucreze împreună. Estimăm ca în 2014 – 2015 să avem 600 de echipaje SMURD în ţară. Acum avem circa 150 de echipaje SMURD în ţară, dar, până la sfârşitul anului, numărul lor va ajunge la 170. Şi serviciile private de urgenţă sau spitale sunt binevenite, dar să aibă altă sursă de finanţare şi să nu aibă ca obiectiv comerţul…
Referitor la transportul aerian, am constatat că Zalăul ar fi punctul cel mai bun pentru ca un elicopter cumpărat în leasing sau altă formă să deservească zona de vest a ţării. Nu discut despre variante private.
J.b. – Ce aprecieri faceţi la adresa Congresului recent şi a Centrului Search and Rescue de la Sântion?
Dr. Arafat – „Search and Rescue” este un proiect transfrontalier, iar dr. Borcea a obţinut pe bune finanţarea lui. Au fost şi alţi competitori şi dacă cei de la Uniunea Europeană au decis alocarea de fonduri nerambursabile pentru acest proiect înseamnă că a fost mai bine întocmit decât al altor solicitanţi. Aşa se face că maghiarii vor veni şi ei la acest centru de instruire. Şi ca ecou, pot spune că deja există o „replică” şi sperăm curând să se conceapă un astfel de centru similar cu cel din Sântion la Craiova, Iaşi şi Constanţa. Nu are sens să inventăm modele, luăm modelul de la Sântion şi îl aplicăm în celelalte oraşe, astfel ca românii să aibă acces la centre de instruire. Orice curs de prim ajutor e binevenit.
J.b. – Ce vă place mai mult şi ce urâţi cel mai mult în sistemul de urgenţă?
Dr. Arafat – Îmi place să lucrez la dezvoltarea sistemului de urgenţă şi să îl fac flexibil. Îmi displace rezistenţa din sistem a acelor oameni care se opun reformei.
J.b. – Ce transmiteţi bihorenilor, posibili pacienţi?
Dr. Arafat – Să aibă încredere, să ne sprijine aşa cum au făcut şi până acum, dovadă că din procentul de 2% din impozitul pe care l-au direcţionat bihorenii, SMURD Bihor a cumpărat un Jeep, aparate etc. Să se gândească că aici la Oradea, dacă păţesc ceva e ok fiindcă sunt echipaje de urgenţă care ajung la ei rapid ca să îi salveze, dar dacă ies din zona Oradiei, a Bihorului, s-ar putea să nu beneficieze tot atât de repede de ajutor, din lipsă de echipaje…
Fact box
CV Raed Arafat
– dr. Raed Arafat s-a născut în 24 mai 1964, Palestina – Nablus, până în 1981 când vine în România
– a activat ca voluntar la pompieri şi alte echipe de urgenţă din Palestina
– a urmat facultatea de medicină la Cluj Napoca, specializându-se în anestezie – terapie intensivă
– a lucrat ca voluntar 8 ani la SMURD, folosindu-şi banii moşteniţi de la tatăl lui
– a înfiinţat SMURD în 1990
– a primitOrdinul National “Pentru Merit” in grad de Cavaler, acordat de Ion Iliescu.
– a fost decorat în 31 decembrie 2005 de Traian Băsescu cu Ordinul National “Pentru Merit”, in grad de ofiţer.
– din august 2007, este subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii
– preferă munca de teren în locul celei de birou
Otilia Sandor, Alexandra Borz
Citiți principiile noastre de moderare aici!