Săptămâna trecută, primarul municipiului Oradea relua o idee pe care o lansase înainte de alegeri: mutarea Muzeului Tarii Crisurilor în Cetatea Oradea. Ilie Bolojan crede că Oradea ar ieşi avantajată dintr-o asemenea mutare, dând un plus de atractivitate Cetăţii, aflată azi într-un amplu proces de reabilitare. Chiar dacă gestiunea Muzeului nu cade în atribuţiile sale, ci a Consiliului Judeţean, primarul Oradiei insistă cu această variantă, profitând şi de blocajul în care se află Muzeul. Şi nu de azi, de ieri, ci de ani de zile. În timp ce lucrările la viitorul sediu al instituţiei – fosta Garnizoană – sunt îngheţate de ani de zile, CJ Bihor plăteşte lunar către Episopia Romano-Catolică 15.000 de euro, pentru găzduirea instituţiei muzeale în Palatul Baroc.
Ideea primarului nu este, însă, împărtăşită de cei direct implicaţi. Luni, directorul Muzeului, Aurel Chiriac ne transmitea că şi-a păstrat poziţia făcută publică anul trecut: aceea că nu agreează mutarea Muzeului în Cetate – socotit a fi un spaţiu impropriu şi ar prefera să aştepte până când vor fi finalizate lucrările la sediul nou. De asemenea, şeful Consiliului Judeţean se arată cel puţin incomodat de poziţiile publice pe care le ia Bolojan în această chestiune. „E problema noastră, a Consiliului Judeţean, în primul rând. Trebuie să luăm împreună poziţie, nu de capul nostru. Am vorbit împreună cu primarul foarte mult, legat de tema aceasta. Prima dată trebuie să descâlcesc problema aici şi apoi pot să spun că-i albă sau neagră”, ne-a declarat preşedintele CJ, Cornel Popa, coleg de partid cu Bolojan.
Deşi deocamdată Consiliul Judeţean va prelungi cu un singur an contractul de închiriere cu Episcopia Romano-Catolică, pentru Muzeul Ţării Crişurilor, din Palatul Baroc, este de aşteptat ca CJ Bihor să plătească încă ani buni de acum înainte chirie către romano-catolici. Noul sediu al Muzeului, din fosta Garnizoană, este încă departe de a putea fi dat în folosinţă, chiar dacă până acum s-au cheltuit peste 40 milioane de lei noi cu acel imobil. Adică circa 10 milioane de euro!
De la retrocedarea clădirii Muzeului, în 2004, chiria percepută de romano-catolici a crescut progresiv, azi ajungând la 15.000 de euro/lunar. Executivul CJ Bihor şi prelaţii romano-catolici s-au înţeles să păstreze chiria de 15.000 de euro, Muzeul urmând să funcţioneze în acelaşi spaţiu restrâns, ca şi până acum. Există, totuşi, o diferenţă, măcar pe hârtie. Prin înţelegerea precedentă, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2012, Consiliul Judeţean se obliga să plătească impozitul pe clădire (!) pentru partea de clădire în care urma să-şi continue activitatea Muzeul. Era o condiţie impusă de proprietar, iar suma anuală ce urma să revină în sarcina CJ Bihor se ridica la 20.000 lei, potrivit unui raport al administraţiei judeţene. Sarcina aceasta a rămas însă doar pe hârtie, ne-a transmis consilierul preşedintelui Popa, Horia Carţiş, deoarece în realitate CJ Bihor nu a mai plătit acel impozit. Iar obligaţia achitării impozitului de către Consiliu pentru spaţiul pe care-l închiriază în Palatul Baroc va dispărea din noul contract. Plenul Consiliului Judeţean este chemat să voteze azi, 26 martie, condiţiile noii înţelegeri.
Forţa Episcopiei
Reamintim că în toamna anului 2011 Episcopia Romano-Catolică diminua spaţiul în care funcţionează Muzeul, de la 5.579 de metri pătraţi la 5.350 metri pătraţi, din care 750 de metri pătraţi ar urma să fie folosiţi în comun! De atunci, Muzeul rămâne cu o exclusivitate pe doar 4.600 de metri pătraţi din Palatul Baroc. Tot atunci, prelaţii catolici cereau şi obţineau majorarea chiriei cu 150%, de la 6.000 la 15.000 de euro. Cum iniţial plenul Consiliului Judeţean reacţionase negativ la auzul pretenţiilor Episcopiei, prelaţii romano-catolici ofereau drept răspuns scoaterea de pe clădire a inscripţiei „MUZEU”, înlocuind-o cu stema Episcopiei!
Citiți principiile noastre de moderare aici!