Documentul transmis Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan prevede reunificarea ANAF și a Autorității Vamale Române, schimbarea modului în care sunt selectați contribuabilii pentru control și o digitalizare extinsă a relației dintre stat și contribuabili.

Una dintre cele mai importante schimbări anunțate este reunirea Agenției Naționale de Administrare Fiscală cu Autoritatea Vamală Română. Cele două instituții ar urma să funcționeze în cadrul unui singur organ fiscal și de control, într-o încercare de a concentra într-o structură unitară activitățile de colectare, control și combatere a evaziunii.

Reorganizarea ar fi însoțită de o schimbare a modului în care sunt verificate firmele. Programul de guvernare pune accent pe controalele construite în funcție de riscul fiscal și pe folosirea datelor deja disponibile în sistemele informatice ale statului.

În locul unor verificări desfășurate în mod uniform, autoritățile vor să folosească mai intens analiza de risc pentru a decide unde trebuie direcționate resursele de control.

Datele provenite din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale ar urma să fie corelate într-o platformă comună. Potrivit calendarului din program, acest sistem ar trebui să fie funcțional până la 30 iunie 2027.

Practic, administrația fiscală ar urma să poată identifica mai rapid diferențele dintre informațiile raportate de o companie și datele existente în bazele de date ale statului. Înaintea unui control pe teren ar putea fi utilizate verificări documentare realizate de la distanță.

Prioritatea declarată este combaterea fraudelor care produc pierderi importante la buget, în special în zona TVA, a rambursărilor suspecte, a subdeclarării veniturilor și a transferului artificial al profiturilor.

Programul își propune, de asemenea, reducerea decalajului de TVA până în 2030.

Firmele mari, în atenția structurilor specializate

Reorganizarea administrației fiscale ar veni și cu o specializare mai accentuată a inspectorilor.

Programul prevede formarea unor echipe dedicate unor domenii fiscale complexe, precum prețurile de transfer, tranzacțiile dintre companii din același grup și operațiunile transfrontaliere.

O atenție aparte ar urma să fie acordată companiilor care operează în economia digitală, dar și situațiilor în care structuri fiscale complexe pot conduce la diminuarea artificială a bazei de impozitare.

În paralel, autoritățile vor să dezvolte competențele personalului prin programe de pregătire în fiscalitatea internațională și în noile modele de business.

Programul propune și o schimbare în modul în care este evaluată conducerea administrației fiscale.

Până la sfârșitul anului 2026 ar urma să fie introduși indicatori de performanță pentru conducerea ANAF și structurile operative. Din 2027, documentul prevede aplicarea unui sistem de tip bonus-malus.

Potrivit programului, partea variabilă a remunerației ar fi legată de îndeplinirea unor obiective și de rezultatele obținute de structurile respective. Bonusurile ar putea fi acordate atunci când sunt depășite țintele de încasări, în timp ce penalizările ar urma să fie raportate la indicatorii de performanță stabiliți pentru fiecare structură.

Reforma propune și o coordonare mai strânsă între structurile centrale și cele teritoriale ale ANAF. Conducerile teritoriale ar urma să fie ocupate prin concurs, iar utilizarea interimatului prelungit ar trebui limitată.

Pentru contribuabili, una dintre schimbările urmărite este reducerea birocrației.

Programul pornește de la ideea că statul nu ar trebui să ceară din nou informații pe care le deține deja. Datele transmise prin e-Factura, SAF-T sau intermediul caselor de marcat ar trebui reutilizate, astfel încât firmele să nu fie obligate să raporteze aceleași informații în mai multe forme.

Sunt prevăzute declarații precompletate, verificări automate și reducerea numărului de câmpuri care trebuie completate de contribuabili.

Pentru greșelile de natură formală, atunci când nu există prejudicii sau indicii de fraudă, autoritățile propun o abordare bazată mai întâi pe notificare și corectare voluntară.

Măsuri speciale pentru IMM-uri

O altă direcție anunțată este transformarea Spațiului Privat Virtual într-un punct central al relației dintre contribuabil și administrația fiscală.

Fiecare contribuabil ar urma să aibă acces la o imagine consolidată a situației sale fiscale, iar sistemul ar putea transmite automat notificări atunci când identifică neconcordanțe.

În acest scenariu, comunicarea cu administrația fiscală s-ar muta și mai mult în mediul digital, prin notificări și documente transmise electronic.

Programul acordă atenție și firmelor mici și mijlocii, pentru care obligațiile administrative pot reprezenta o povară semnificativă.

Pe lângă eliminarea raportărilor care repetă informații deja disponibile la ANAF, sunt prevăzute ghiduri digitale și forme de informare pentru companiile nou-înființate.

O altă măsură propusă vizează identificarea din timp a firmelor care încep să acumuleze datorii către buget. Ideea este ca problemele fiscale să poată fi depistate înainte ca restanțele să ajungă la niveluri dificil de recuperat.

Reforma administrației fiscale nu se limitează la reorganizarea instituțională.

Programul prevede și modernizarea infrastructurii IT a ANAF, prin înlocuirea aplicațiilor și bazelor de date considerate învechite și prin crearea unor sisteme care să poată comunica automat între ele.

Pe termen lung, obiectivul este ca instituțiile statului să facă schimb de informații într-un mod automatizat, iar contribuabilul să nu mai fie nevoit să furnizeze în mod repetat aceleași date.