Primit în aplauze într-o Aula Magna a Universității din Oradea plină ochi, Dumitru Prunariu le-a oferit elevilor și profesorilor o lecție magistrală despre misiunea lui, despre spațiu, curiozități și viitorul omenirii. O prezentare fascinantă pentru orice adult, cu atât mai mult pentru sutele de copii care l-au sorbit din priviri.
În urmă cu 45 de ani, pe 14 mai 1981, Dumitru-Dorin Prunariu devenea primul român care zbura în spațiul cosmic. Avea 28 de ani când a pornit de pe cosmodromul Baikonur, la bordul navei sovietice Soiuz-40, împreună cu cosmonautul Leonid Popov.
Misiunea a durat șapte zile, 20 de ore și 41 de minute. Cei doi au ajuns la stația orbitală Saliut-6, unde au participat la experimente științifice privind, între altele, radiațiile cosmice și efectele condițiilor din spațiu asupra organismului uman.
La Oradea, Prunariu le-a povestit elevilor despre visul de a zbura din copilărie, despre contribuțiile Oradiei la astronomie, tabelele orădene pentru calculul eclipselor, orologiul din Biserica cu Lună și Asteroidul 1436 Salonta, descoperit de György Kulin, Astroclubul Meridian Zero și misiunea lui de a educa tinerele generații. A detaliat apoi cum a ajuns să facă parte din misiunea care a zburat în spațiu, cum s-a pregătit, ce testări a avut de trecut, cum arăta Pământul în spațiu și viața pe stația orbitală.
„La 14 mai 1981 am plecat în Cosmos. În România era 8.17 minute seara. În acea săptămână în care am stat pe stația orbitală am făcut o mulțime de experimente, testări biologice asupra rezistenței corpului, adaptarea la condițiile de imponderabilitate. Practic, eu, în cosmos, am fost un cobai. În cele 7 zile, 20 de ore și 41 de minute am efectuat 125 de rotații în jurul Pământului, parcurgând 5,226 milioane de kilometri”, a povestit Prunariu.
După 3-4 zile corpul s-a adaptat la imponderabilitate, dar după aterizare a avut nevoie din nou de timp pentru a se readapta la gravitație. A povestit apoi despre contribuțiile din ultimii ani ale unor firme românești la explorarea spațiului, despre recordurile oamenilor în spațiul cosmic și despre viitoarele planuri, prin intermediul unor firme particulare, de a întreprinde zboruri private în spațiu, de a trimite oameni și a dezvolta stații pe Lună și despre pregătirea viitoarelor misiuni pe Marte. „Într-o zi, planeta Marte ar putea fi o destinație pentru supraviețuirea omenirii”, a încheiat Prunariu.
Prin stația spațială, călare pe aspirator
Întâlnirea a inclus și o sesiune de întrebări, în care elevii au vrut să afle care a fost cea mai veche amintire legată de zbor, cea mai importantă descoperire a oamenilor referitoare la cosmos, la ce materii era bun în școală și amintiri inedite și amuzante din timpul misiunii. Prunariu a povestit despre cum și-a confecționat un fel de avion din șipci de lemn în atelierul de tâmplărie al bunicului, a prezentat un lanț de descoperiri care, fiecare în parte, a pus o cărămidă la posibilitatea zborurilor de mai târziu, a spus că era un copil curios cu înclinații tehnice și era bun la matematică și fizică.
„Fascinant în spațiu mi s-a părut modul în care se vedeau fulgerele pe Pământ. Lumini care fugeau, prin nori, ca un iepure, pe toată suprafața Europei. Se vedea ochiul uraganului, munții Himalaya care spărgeau cerul. Se vedeau și Carpații care păreau niște munțișori teșiți, și Dunărea. Viața în interorul stației era inedită. Aveam un aspirator sub formă de rachetă. Erau multe în acea vreme în toate țările din spațiul sovietic. Luam aspiratorul, îl puneam între picioare și după ce îl porneam, zburam ca Baba Cloanța în interiorul stației”, a povestit Prunariu în aplauzele și râsetele sălii.
Programul a cuprins și câteva „experimente științifice în direct” ale mai multor elevi, coordonați de Proful zăpăcit, Șerban Borda, și un moment muzical al profesorilor de la Liceul de Arte.
Întâlnirea a fost moderată de directoarea Școlii Gimnaziale „Oltea Doamna”, Florina Muscă, și a făcut parte din proiectul „Un vis, un zbor, o pagină de istorie”, dedicat împlinirii a 45 de ani de la primul zbor cosmic al unui român. Proiectul a avut ca obiectiv să folosească experiența lui Dumitru Prunariu pentru a apropia elevii de știință.
Citiți principiile noastre de moderare aici!