2020 este anul în care ar trebui încheiate o parte dintre proiectele grele ale Primăriei şi momentul în care se vor declanşa unele de o amploare fără precedent.

În prima categorie figurează Casa Darvas La Roche, zidurile Cetăţii, promenada şi malul stâng al Crişului Repede din zona centrală, reabilitarea termică a blocurilor, Piaţa Ferdinand, pietonala Lazăr sau Podul Dacia şi Pasajul Magheru, a transmis conducerea Direcţiei Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională din cadrul Primăriei, în conferinţa de bilanţ pe 2019. La conferinţă au participat viceprimarul Mircea Mălan, directorul Marius Moş, şefii de serviciu Mihaela Neag şi Ioan Serac şi consilierul Ovidiu Guler.

Dacă şantierele au generat disconfort major până acum, e de aşteptat ca lucrările care ar urma să înceapă în acest an să dea peste cap cu totul viaţa orădenilor. Cel mai bănos proiect este etapa a III-a de reabilitare a reţelelor de termficare, cu începere din august 2020 dar cel care va diviza, efectiv, oraşul, este aşa numitul „Coridor de mobilitate Emanuil Gojdu etapa I şi II”, care ar urma să ia startul vara aceasta.

Pentru primăvară sunt anunţate lansările mai multor lucrări pe bani de la UE: pietonalizarea zonei Libertăţii, reabilitarea termică a mai multor şcoli – Colegiul Mihai Viteazul, Şcoala Generală 11 sau Liceul Ortodox.
În toamnă ar urma să înceapă incubatorul de afaceri de pe Pasteur, reabilitarea termică a Spitalului Judeţean, Grădiniţa 51 sau reamenajarea pieţei Cetate.

În iulie 2020 vor începe şi lucrările la centrele de cartier Nufărul, Piaţa Magnolia şi platoul din Ioşia, de la Sala Sporturilor.

Nufărul geotermal, din august

Picat în exerciţiul financiar trecut, proiectul de introducere a energiei geotermale în Nufărul I ar trebui să intre în execuţie în august 2020.

Proiectul nu are, încă, semnat contractul de finanţare, pentru că e în curs disputa despre modul în care sunt alocaţi banii: Autoritatea de Management pentru Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa prioritară 6 – Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, în baza căruia s-ar finanța trecerea cartierului Nufărul I pe energie geotermală consideră că banii alocaţi ar putea fi consideraţi ajutor de stat. În acest caz, confinanţarea cerută Oradiei ar fi mai mare.

Pentru a-şi asigura banii, municipiul Oradea şi-a asumat că, dacă se ajunge la concluzia că alocarea europeană ar fi ajutor de stat, oraşul va suporta o cofinanţare de 30%, faţă de 2% cât ar fi în caz contrar.