Un an pe care oficialii îl caracterizează drept unul cu recorduri în mai multe privințe, dar desfășurat într-un context economic și legislativ dificil. La conferință a fost prezent și city managerul Sebastian Lascu. „Venim în fața dumneavoastră în fiecare an cu o prezentare care încearcă să surprindă situația financiară și fiscală a municipiului Oradea și parcursul din anul anterior. Nu este doar despre Direcția Economică, ci despre oraș”, a declarat directorul Eduard Florea, subliniind rolul extins al structurii pe care o conduce.

Buget echilibrat, excedent și rating menținut

Anul 2025 s-a încheiat cu un excedent bugetar de 6,2 milioane lei, în timp ce excedentul bugetar cumulat al municipiului Oradea a ajuns la 63,7 milioane lei. Acest rezultat a fost obținut în condițiile susținerii plăților pentru proiectele finanțate din fonduri europene, a subvențiilor acordate pentru Termoficare și OTL și a unui context macroeconomic marcat de inflație ridicată.

„Bucuria noastră este că și la finele anului reușim să ducem câteva dintre elementele bugetului tot în zona de record. În primul rând vorbim despre investiții. Am avut un an foarte bun pe partea de investiții”, a punctat Eduard Florea.

Municipiul Oradea a reușit să mențină calificativele de rating acordate de Fitch Ratings, cu perspectivă negativă, similară ratingului de țară. În aprilie și octombrie 2025, Fitch a reconfirmat ratingul BBB- pentru împrumuturile pe termen lung, atât în valută, cât și în monedă națională, F3 pentru împrumuturile pe termen scurt și un profil individual de credit (Standalone Credit Profile) de nivel A-, apreciind performanțele financiare robuste ale municipiului și capacitatea acestuia de a contribui la dezvoltarea economiei locale.

„Dacă se elimină toate interdependențele cu bugetul de stat și cu situația economică generală, municipiul Oradea este validat ca soliditate financiară”, a concluzionat Eduard Florea. Execuția investițiilor municipiului Oradea în 2025 a ajuns la 913,35 milioane lei, cu 37% mai mult decât în 2024 și la doar 0,5% sub nivelul anului record 2023. Dacă se adaugă și proiectele implementate de Spitalul Clinic Județean, suma totală a investițiilor depășește un miliard de lei, prag pe care directorul Direcției Economice l-a numit „un prag psihologic”.

„A fost anul în care proiectele PNRR au demarat în forță, iar ponderea sumelor din bugetul național și PNRR a fost consistentă. Dacă adăugăm și proiectele europene derulate împreună cu Spitalul Județean, depășim un miliard de lei plăți pentru investiții într-un singur an”, a explicat Florea.

Veniturile bugetului local: creștere de 24%

Execuția veniturilor bugetului local în 2025 a fost de 1,686 miliarde lei, în creștere cu 24% față de 2024. Veniturile din impozite și taxe au fost realizate în proporție de 104%, cu o creștere de 17% față de anul precedent. Veniturile proprii ale municipiului au totalizat 776,4 milioane lei, fiind structurate astfel: Cote defalcate din impozitul pe venit: 396,04 milioane lei (51% din veniturile proprii); Impozite și taxe pe proprietate: 223,18 milioane lei (29%); Concesiuni și închirieri: 78,85 milioane lei (10%); Fond IID Termoficare: 26,17 milioane lei (3%); Valorificarea activelor: 20,8 milioane lei (3%); Amenzi: 14,18 milioane lei; Dividende și profit CAO: 14,74 milioane lei. Încasările din impozitul pe venit au crescut cu 13% față de 2024, ajungând la aproape 396 milioane lei, deși nivelul a rămas sub cel record din 2023.

„Am reușit pe partea de venituri proprii să încasăm 101%, adică cu un procent mai mult decât ne-am propus”, a declarat directorul Direcției Economice. Veniturile proprii au reprezentat 46% din totalul veniturilor, ceea ce conferă municipiului Oradea un grad de autonomie decizională de 54,73%.

Un capitol sensibil rămâne însă impozitul pe venit, principala sursă pentru finanțarea investițiilor.

„Partea de impozit pe venit, care are o pondere foarte mare în bugetul public, reușește să atingă plafonul sau suma de acum doi ani. Practic, am pierdut energia pe care acest indicator o reflecta prin fonduri de salarii mai mari la nivelul municipiului”, a explicat directorul economic. La aceasta s-au adăugat modificările succesive ale cotei defalcate din impozitul pe venit, de la 65% la 63%, precum și corecțiile aplicate sumelor care depășesc pragul de 2.000 de lei pe locuitor, schimbări care au redus veniturile estimate ale Oradei cu peste 7 milioane de lei în cursul anului.

Relația cu cetățenii, plăți online și disciplină fiscală

„Orădenii au răspuns, zic eu, cu responsabilitate la plata impozitelor. Avem atât un grad foarte bun de realizare a sumelor anuale, cât și o scădere a numărului de restanțieri”, a declarat Eduard Florea. Gradul de încasare a debitelor stabilite în cursul anului a ajuns la aproximativ 98%, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum, iar numărul restanțierilor persoane fizice s-a redus cu 2%, în timp ce valoarea totală a restanțelor a scăzut cu 6,2%.

„Toate acestea traduc efortul pe care întreaga comunitate îl face pentru ca orașul să rămână într-o dinamică bună, atât pe partea de investiții, cât și pe partea de nivel de trai”, a subliniat Florea. Digitalizarea plăților a continuat să avanseze, iar directorul Direcției Economice a ținut să clarifice interpretarea corectă a datelor.

„Gradul acesta de 22% nu este ponderea, este creșterea. Doi din trei orădeni plătesc online”, a explicat el.

În 2025, ponderea plăților realizate prin online și terminale self-pay a ajuns la 67%, față de 63% în anul anterior. Valoarea sumelor plătite online a crescut cu 22%, iar numărul de contribuabili care au utilizat aceste metode a crescut cu 15%. Terminalele self-pay funcționează pe același sistem informatic ca portalul online al Primăriei, oferind contribuabililor aceleași informații și facilități. Pe relația directă cu cetățenii, anul 2025 a fost marcat și de tensiuni generate de creșterea impozitelor.

„Neînțelegerea creșterii impozitelor creează o nemulțumire suplimentară. Impozitul este oricum perceput ca un stres, iar când nu înțelegi nici modul în care a fost calculat, nemulțumirea se dublează”, a recunoscut Florea. În acest context, el a pledat pentru simplificarea sistemului de impozitare, în special a impozitelor pe proprietate, pe care le-a catalogat drept excesiv de complicate într-o țară în care aproximativ 90% dintre cetățeni sunt proprietari.

„Impozitele pe proprietate sunt, de fapt, pentru funcționarea orașului. Sunt alte țări care au ales soluții diferite, de tip taxă de habitat, o contribuție clară pentru iluminat, salubritate, spații verzi și întreținerea străzilor”, a explicat directorul economic. Florea a arătat că, până recent, impozitele locale plătite de cetățeni nu reușeau să acopere integral costurile de funcționare ale orașului, în special pentru servicii precum salubritatea, iluminatul public sau întreținerea spațiilor verzi.

„Acum suntem undeva aproape de un raport unu la unu. Investițiile le realizăm în cea mai mare parte din impozitul pe salarii, acel venit care vine din contribuția firmelor și a angajaților”, a precizat el. Totodată, eliminarea unor facilități fiscale a generat dificultăți suplimentare, în special în cazul persoanelor cu handicap, pentru care administrația locală a căutat soluții alternative sau compensatorii, chiar dacă, din punct de vedere strict fiscal, acestea sunt greu de justificat.

Cheltuieli orientate spre investiții

Cheltuieli orientate spre investiții Structura cheltuielilor din 2025 reflectă clar orientarea către dezvoltare. Cheltuielile cu investițiile au însumat 913,35 milioane lei, reprezentând 54% din total, în timp ce cheltuielile operaționale au fost de 766,51 milioane lei (46%). Comparativ cu 2024, cheltuielile operaționale au crescut cu 7%, iar investițiile cu 37%, fiind cu doar 0,5% sub nivelul anului record 2023. În cadrul cheltuielilor operaționale, cele mai mari ponderi au fost: Servicii publice: 208,96 milioane lei (27%); Asistență socială: 148,65 milioane lei (19%); Datoria publică: 126,71 milioane lei (17%); Instituții publice: 129,51 milioane lei; Învățământ: 68,72 milioane lei; Sport și cultură: 33,37 milioane lei; Sănătate: 13,15 milioane lei. Cheltuielile de personal au crescut cu 6% față de 2024, dar au reprezentat doar 12,4% din veniturile proprii, un nivel considerat sustenabil.

Pe domenii de activitate, cele mai mari creșteri s-au înregistrat la: spații verzi: +83%, ca urmare a noilor acorduri-cadru și a extinderii suprafețelor amenajate; acțiuni sociale: +24%, pe fondul creșterii numărului de asistenți personali și al indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap; iluminat public: +11%, după eliminarea plafonării prețului la energie electrică.

Un an aproape la nivelul recordului istoric în privința investițiilor

Anul 2025 a fost unul foarte bun pentru investiții, cu un volum total de 913,35 milioane lei, gradul de realizare fiind de 45% (66% din bugetul local, 64% din bugetul de stat, 46% din credite bancare și 30% din fonduri europene). Evoluția investițiilor în perioada 2016–2025 arată o creștere constantă, cu vârful atins în 2023 și o revenire puternică în 2025.

Cele mai mari 20 de investiții derulate au totalizat 716,98 milioane lei, fiind dominate de proiecte în energie, sănătate și mobilitate: Unitatea de cogenerare de înaltă eficiență de la Termoficare: 185,85 milioane lei; Corpul de clădire pentru boli infecțioase și pneumologie – Vlădeasa: 79,89 milioane lei; Pasajul Centrului de Transport Intermodal: 61,40 milioane lei; Centrul de Antreprenoriat Piața Cetate: 56,37 milioane lei; Modernizarea flotei de tramvaie și achiziția de autobuze electrice, coridoare de mobilitate urbană, extinderi și modernizări ale unităților medicale.

Datoria publică: sub limita legală

Gradul de îndatorare al municipiului Oradea a fost de 18,94% la finalul anului 2025, mult sub limita legală de 30%. În cursul anului au fost aprobate două noi credite, cu Raiffeisen Bank și BRD. Dobânzile și comisioanele plătite în 2025 s-au ridicat la 7,42 milioane euro. Soldul creditelor a evoluat de la 148,63 milioane euro la începutul anului la 160,29 milioane euro la final, în urma rambursărilor de 17,43 milioane euro și a tragerilor de 29,09 milioane euro.

Sprijin social, educație și mediul economic

Direcția Economică a gestionat în 2025: 51 proiecte depuse de ONG-uir, dintre care 18 acceptate, cu finanțări de 478.477 lei; Bugetare participativă: 67 proiecte depuse, 15 selectate, buget total 1,5 milioane lei; Burse „Make IT”: 571 beneficiari, 1,2 milioane lei; Învățământ dual: 1.356 beneficiari, 1,89 milioane lei; Premierea olimpicilor și profesorilor: 320 persoane, 168.000 lei; Programul „Masă sănătoasă”: 710.960 lei pentru două școli.

Municipiul Oradea a continuat să stimuleze investițiile prin politici fiscale dedicate. Schema locală de stimulare a investițiilor și a sectorului IT a susținut în 2025 șase agenți economici, dintre care patru în sectorul IT și doi în domeniul investițiilor. Cuantumul facilităților acordate a fost de 316.345 de lei, iar suma cumulată a facilităților fiscale acordate în perioada 2013–2025 a depășit 6,6 milioane de lei. De asemenea, facilitățile fiscale pentru investițiile realizate în parcurile industriale au beneficiat de 84 de agenți economici, dintre care 78 pentru scutiri de clădiri și 51 pentru teren. Valoarea facilităților acordate în 2025 a fost de 7.205.648 de lei, suma cumulată în timp depășind 43,8 milioane de lei, iar valoarea construcțiilor realizate în cadrul acestor parcuri industriale a atins 1,13 miliarde de lei.

Fiscalitate și executare silită

Directorul adjunct Sorin Iacob a anunțat că s-au înregistrat progrese notabile în reducerea restanțelor: numărul debitorilor persoane fizice a scăzut cu 2%, iar sumele datorate au scăzut cu 6,2%. Au fost derulate acțiuni de identificare a mașinilor fără ITP sau cu serie de șasiu incompletă, radierea acestora prevenind acumularea unor noi debite în 2026. Au fost suprapuse bazele de de la Primărie și Înmatriculări pentru un număr de 6.000 de vehicule, luate bucată cu bucată, cum preciza Sorin Iacob, anul trecut fiind scoase din evidențele fiscale un număr de 500 de vehicule care apăreau ca nu mai aveau de cel puțin 3 ani ITP. Totodată, execuția silită a fost aplicată responsabil, inclusiv pentru creanțe mai vechi, cum este cazul unor ordine de plată blocate în instanță, menținând echilibrul bugetar fără a afecta fluxul de plată curent al Primăriei.

Au fost emise 31.331 de certificate fiscale, dintre care 6.139 pentru persoane juridice și 25.192 pentru persoane fizice. Numărul deciziilor de impunere a ajuns la 70.484, dintre care 14.044 pentru persoane juridice și 56.440 pentru persoane fizice. Amenzile contravenționale în debit s-au ridicat la 19.880, iar somațiile și popririle au fost aplicate pentru 13.873 și respectiv 7.328 de cazuri, în timp ce 382 de sechestre au fost înregistrate. Direcția a gestionat 713 dosare de insolvabilitate, însumând peste 5,1 milioane de lei. Pentru desfășurarea activităților economice, au fost acordate 1.965 de autorizații de funcționare, iar pentru unitățile de alimentație publică au fost emise 292 de acorduri. În ceea ce privește încasările, s-au emis 188.151 de chitanțe, dintre care 140.416 în numerar și 47.735 prin POS. În final, 173 de dosare de executare silită au fost transferate, însumând 476.667 de lei.

Pentru anul 2026, Direcția Economică a stabilit o serie de provocări importante. Provocările pentru 2026 Cel mai mare și mai important obiectiv pentru acest an, după cum subliniază directorul Florea, este stabilirea bugetului local.

„Fără un buget clar, nu putem creiona acțiunile, cheltuielile și investițiile spre care ne vom orienta. Funcționăm momentan într-o situație de avarie, ceea ce limitează posibilitatea de a demara investiții noi majore, astfel că ne bazăm pe lista de proiecte deja existentă, care rămâne consistentă.” Bugetul este esențial și pentru gestionarea resurselor, întrucât facturile curente consumă o parte semnificativă din acestea, iar orice sincope pot afecta funcționarea administrației. Finalizarea proiectelor PNRR reprezintă un punct sensibil. Florea a explicat:

„Proiectele se încheie nu la finele anului, ci undeva în mijlocul acestuia, așa că trebuie să asigurăm resursele până în august, chiar dacă încasările se realizează pe tot parcursul anului. Sperăm ca sumele avansate să ne fie rambursate la timp.”

Comparativ cu fondurile FEDR, PNRR funcționează mai eficient, dar gestionarea fluxurilor financiare rămâne o provocare. Veniturile din impozitul pe salarii sunt esențiale, reprezentând aproximativ 51% din veniturile proprii.

„Fiecare procent neîncasat afectează semnificativ bugetul local. De asemenea, sumele de la bugetul de stat pentru cheltuieli sociale și școli nu acoperă întotdeauna nevoile reale. În 2025, am completat bugetul școlilor cu 7 milioane de lei, iar această tendință va continua”, a menționat directorul Florea. Inflația, care se va menținute tot aproape de 10%, va influența licitațiile noi și prețurile serviciilor și lucrărilor. Liberalizarea pieței gazelor poate genera, de asemenea, costuri suplimentare. Finalizarea selecției consiliilor de administrație pentru Air Oradea și Termoficare este o prioritate:

„Procesul a fost mai complex decât anticipam, pentru că fiecare text de lege a fost interpretat diferit și am fost nevoiți să refacem sau să completăm procedurile”, a adaugat directorul Direcției Economice. Gestionarea impozitelor și taxelor continuă să fie provocatoare.

„Stabilirea acestora a fost dificilă, iar perioada următoare va fi solicitantă pe partea de încasare, mai ales în contextul modificărilor față de anii anteriori.” a declarat Eduard Florea.

Relația cu publicul este tot mai dificilă într-o primărie aflată într-un șantier major.

„Depunerea online a documentelor ne ajută să procesăm mai rapid și să folosim resursele mai eficient. Chiar și atunci când documentele se depun fizic, încurajăm cetățenii să ne lase o copie electronică pentru a accelera procesarea”, spune Florea. Verificările tematice vor continua, inclusiv la punctele de lucru ale firmelor, unitățile de cazare turistică și procedurile de radiere a autoturismelor.

„În special în sectorul auto, multe debite provin din situații complexe de proprietate și recunoaștere a impozitului aferent, iar radierea mașinilor nefolosite sau fără ITP reprezintă o oportunitate de a curăța evidențele fiscale”, a precizează directorul economic al Primăriei. Separarea rolurilor în evidența fiscală este o măsură necesară pentru corectitudinea administrativă: „Fiecare coproprietar are obligația de plată evidențiată distinct. Trebuie să fie atenți la mesajele din sistemul online și să consulte toate rolurile aferente”, a subliniat Florea. Anul 2026 va fi, așadar, unul cu provocări complexe, dar și cu oportunități semnificative de absorbție a fondurilor.

„Pe lângă finalizarea PNRR, încep proiectele mari finanțate din FEDR, în zonele Crișului și Gara Oradea. Sperăm ca majorarea impozitelor să consolideze veniturile proprii și să reducem dependența de fondurile de la stat”, a mai adaugăt la final Eduard Florea.

Gestionarea veniturilor proprii, menținerea unui grad ridicat de colectare a impozitelor și implementarea unor măsuri fiscale echitabile rămân priorități esențiale.