Asta după ce a depozitat prin firmele sale, în două locuri din Bihor, aproape 850 de tone de textile, carton ori plastic măcinat aduse din Italia cu mai bine de 30 de transporturi, „cu scopul declarat de valorificare energetică și/sau recuperare”.

[eadvert]

Prin sentința dată de Curtea de Apel Oradea în luna martie a acestui an, Georgetei Trifa i-a fost interzis ca, timp de trei ani, să administreze o firmă și i s-a impus să lucreze 100 de zile în folosul comunității, la primăria din Ineu ori la cea din Oradea.

Și o societate administrată de Georgeta Trifa a fost condamnată, pentru aceeași infracțiune, la o amendă penală de 80.000 de lei. Judecătorii au dispus confiscarea deșeurilor aduse în țară prin firmele bihorencei. Singura concesie făcută de Curtea de Apel Oradea a fost că a înlăturat pedeapsa dispusă de instanța de fond, de dizolvare a unei firme de-ale bihorencei, pe motiv că „nu este proporțională cu natura și gravitatea faptei comise”.

Jurnal bihorean și Bihon au consultat sentințele Judecătoriei Oradea și Curții de Apel Oradea și au aflat detaliile care au dus la condamnarea bihorencei și a firmei sale.

Deșeuri ascunse după baloți ori depozitate într-un grajd

Cazul a pornit de la descoperirea făcută de comisarii Gărzii de Mediu Bihor, pe 20 ianuarie 2020, în Ineu. Un adevărat munte de deșeuri textile și de carton era depozitat pe un teren de 1.200 de metri pătrați. „Deșeurile au fost descoperite în interiorul unui perimetru delimitat cu baloți de paie, fiind ascunse/camuflate în acest fel, în timp ce întregul amplasament era împrejmuit cu gard”, au consemnat procurorii care au anchetat cazul.

În rechizitoriu se arată că, după aproape două săptămâni de la control, Georgeta Trifa s-a prezentat la sediul Gărzii de Mediu Bihor și a adus mai multe documente din care ar fi reieșit că deșeurile găsite în Ineu aparțineau firmei pe care o administra.

A urmat, la începutul lunii februarie 2020, un alt control al comisarilor de Mediu în Vadu Crișului, unde au găsit, într-un grajd, dar și pe o suprafață din apropiere, o altă cantitate uriașă de deșeuri din mase plastice. Era vorba despre 550 de tone aduse în 2019, cu peste 20 de transporturi, a susținut reprezentantul unei firme care luase construcția în comodat.

Câteva zile mai târziu, Garda de Mediu Bihor primea din partea Georgetei Trifa, „în calitate de reprezentant și administrator al Gaz Oil Gross Group SRL”, mai multe înscrisuri și o declarație pe proprie răspundere prin care a încercat să explice situația deșeurilor descoperite în Vadu Crișului. „Subsemnata, în numele societății comerciale, recunoaștem că ne aflăm în stare de conflict în raport cu legislația de mediu în vigoare”, se arăta în declarația depusă de Trifa.

Deșeurile descoperite în Ineu și Vadu Crișului au rămas acolo unde erau depozitate, fiind găsite și la perchezițiile Poliției, care a avut loc șapte luni mai târziu.

Deșeurile, destinate unor firme din Timișoara și Republica Moldova

Ancheta a scos la iveală faptul că – potrivit documentelor de transport – o parte din deșeuri trebuiau să ajungă la instalația de ardere a unei firme din Timișoara, în timp ce altele erau destinate unei societăți din Republica Moldova. În acest din urmă caz două transporturi au fost întoarse din drum de vameșii moldoveni, iar altul nici măcar nu a ajuns până la frontiera cu țara vecină. În schimb, deșeurile au fost depozitate în Vadu Crișului și Ineu, au stabilit procurorii, care au mai aflat că societățile Georgetei Trifa nu aveau încheiate contracte cu firmele specificate în actele de transport.

În timpul urmăririi penale, Trifa a recunoscut acuzațiile, dar a precizat că nu a intenționat niciodată să abandoneze în cele două locuri deșeurile introduse în țară. ”Dacă inculpata nu ar fi avut intenția să depoziteze deșeurile în mod ilegal, apare evident că, în contextul în care societățile pe care le administra nu aveau contracte de valorificare a acestor deșeuri, inculpata nu ar fi importat deșeuri sau, cel puțin, ar fi stopat activitatea de importare și depozitare a deșeurilor după primele transporturi și nu ar fi primit numeroase alte transporturi cu cantități considerabile de deșeuri”, a remarcat Judecătoria Oradea.

Instanța a respins și susținerile femeii, potrivit căreia deșeurile ar fi fost, de fapt, subproduse ce urmau a fi valorificate.