Acroşaţii la „alveole” pot da în judecată CNADNR

Avocatul Mircea Ursuţa, cu doctorat în juridică rutieră, consideră că şoferii „şicanaţi” de alveolele amplasate pe DN-uri, pe sensul de ieşire din localităţi, pot cere despăgubiri în instanţă de la CNADNR şi de la proiectantul acestor aşa-zise alveole de prevenire a accidentelor.

„CNADNR poate fi acţionată în instanţă, pentru despăgubiri, dacă a încălcat obligaţiile legale de administrare a drumului naţional şi, ca urmare, s-a creat un prejudiciu. În cazul alveolelor pentru a căror amplasare greşită Poliţia Rutieră Bihor a amendat CNADNR, şoferii care le-au acroşat trebuie să facă şi dovada că nu le-au văzut la o viteză de deplasare rezonabilă. Fie că a fost noapte, au fost acoperite de zăpadă, gheaţă sau de altceva. Nu i se poate imputa CNADNR-ului un accident dacă şoferul a izbit alveola cu, să zicem, 100 km/oră”, explică Mircea Ursuţa, prodecan al Baroului Bihor.

Dosarul înaintat instanţei trebuie să cuprindă procesul verbal al evenimentului rutier, întocmit de un agent de poliţie rutieră, documentaţie privind daunele suferite precum şi adrese de la Serviciul Poliţiei Rutiere (SPR) Bihor privind sesizările şi amenzile aplicate în 2013 constructorului Astaldi şi Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) privind periculozitatea acestor alveole „de calmare a traficului”.

„Am informat repetat administratorii DN 79 despre pericolul reprezentat de aceste alveole. De această dată sesizarea a fost însoţită şi de o amendă pentru CNADNR”, ne-a declarat comisarul şef Dorin Sava, şeful SPR Bihor, după accidentul mortal înregistrat la Gepiu, pe 9 decembrie 2013.

Alte două accidente mortale au avut loc, iarna trecută, la alveolele de la ieşirea din Tarcea, pe DN 19.

Până-n Parlament

Şeful CNADNR ar trebui să răspundă, cel târziu mâine, la interpelarea pe care senatorul Gavrilă Ghilea i-a adresat-o pe 16 decembrie, în Parlament.

„L-am întrebat pe directorul general al CNADNR care au fost raţiunile de ordin tehnic al instalării unor asemenea alveole atipice, şi la ieşirea din localităţi, pe DN 19 şi DN 79, dar şi cât s-a plătit pentru construcţia acestor alveole. I-am mai solicitat directorului Narcis Ştefan Neaga să explice de ce nu a dat curs sesizărilor Poliţiei Rutiere Bihor care a informat repetat CNADNR cu privire la gradul de pericol prezentat de alveolele în cauză. Iar în final l-am interogat despre demersurile pe care le va întreprinde pentru ca exploatarea acestor alveole să contribuie în mod real la prevenirea accidentelor”, ne-a declarat marti senatorul Ghilea.

Acesta ne-a mai spus că încă nu a primit răspuns dar că ştie că „în toate ţările din Europa se instalează alveole doar la intrare în localităţi căci la ieşire e nevoie de fluidizare prin accelerare”. Parlamentarul bihorean speră să primească răspuns în termenul legal de 30 de zile la interpelarea adresată pe tema alveolelor pe care le consideră brevetate într-o „variantă mioritică”.

Frontul accidentaţilor

Orădeanul Constantin Hadadi care activează, ironia sorţii, în domeniul asigurărilor, se numără printre şoferii care au fost accidentaţi grav după acroşarea alveolelor.

„După accidentul din 29 ianuarie 2013 am suferit trei intervenţii chirurgicale şi mai urmează alte două sau trei. Am fost aproape să-mi pierd viaţa. Acum mă judec în instanţă cu firma de asigurări. Dar şi cei de la CNADNR ar fi buni de plată. Am lansat pe forumurile articolelor de presă pe această temă invitaţia de a ne aduna într-o echipă toţi cei care am suferit accidente la ieşirea din localităţi ca să luptăm împreună pentru desfiinţarea acestor alveole sau reamenajarea lor ca în Ungaria, unde bordurile sunt înclinate la 45 de grade iar pe sensul de ieşire nu eşti obligat să virezi”, ne-a declarat ieri Constantin Hadadi. Acesta a sugerat ca eventualele despăgubiri încasate de la CNADNR să fie donate Fundaţiei „Mihai Neşu” care se ocupă de recuperări medicale în urma accidentelor din diferite domenii.