Primăria a găzduit, luni, prima dezbatere a Planului Urbanistic General – Masterplan Oradea 2030. Până, joi, urmează alte trei, zilnic.
Primii care au fost invitaţi să pună întrebări au fost cetăţenii din zonele periferice ale Oradiei: zona Matei Corvin, precum şi cartierele Podgoria, Iorga, Oncea şi Episcopia Bihor. Urmare a acestui fapt, oamenii s-au interesat de situaţia juridică a propriilor terenuri, cerându-se, bunăoară, ca prin noul PUG să li se treacă cele din extravilan în intravilan. Iar de la terenuri s-a ajuns la drumurile mărunte de cartier. Dacă se poate prelungi sau nu drumul X…
Primul care a luat cuvântul a fost preotul Nicolae Balog, de la parohia ortodoxă din Episcopia Bihor. Acesta a cerut ca terenul parohiei, din apropierea gropii de gunoi a oraşului, să fie trecut în intravilan, pentru ca ulterior să poată construi acolo locuinţe sociale. Cererea sa nu a avut însă ecou. Arhitectul-şef al municipiului, Adriana Lipoveanu i-a răspuns lui Balog că terenul era în intravilan înainte ca Episcopia să devină parte integrantă a oraşului. „Niciodată nu aţi avut teren în intravilan în Oradea, ci în Episcopia Bihor”, a transmis, sec, Lipoveanu, dându-le apoi cuvântul realizatorilor Masterplanului, firma clujeană Planwerk. Aceştia au fost la fel de neînduplecaţi cu prelatul, spunându-i acestuia că nu trec suprafaţa în intravilan pentru că e prea aproape de groapa de gunoi a oraşului.
Şi alţi cetăţeni au pus problema oportunităţii trecerii în intravilan a unor terenuri care îi cointeresa direct. Cel puţin unuia i s-a dat satisfacţie. Alt orădean a propus realizarea unui carosabil în valea din proximitatea străzii Adevărului. Fără sorţi de izbândă, însă.
E nevoie de verde
Înainte de comunicarea cu cetăţenii, realizatorii Masterplanului au prezentat strategia de dezvoltare pe care o văd ei pentru Oradea, în orizontul anului 2030. În legătură cu intravilanul, aceştia au arătat că şi acum Oradea are mult intravilan ce nu este încă amenajat conform pretenţiilor unui mediu urban. „Extinderile intravilanului s-au făcut, pe alocuri, cu impact negativ asupra mediului”, a plusat Ciolacu.
Ca soluţie, se propune extinderea spaţiilor verzi, inclusiv pe malurile cursurilor de apă din municipiu – Crişul şi Peţa – o variantă fiind lunca Crişului din estul Oradiei. Despre dealurile oraşului, cei de la Planwerk au constatat că dezvoltările imobiliare au sacrificat livezile, stabilitatea colinelor fiind afectată. Se propune un plan zonal în care casele să aibă front mic la stradă, cu o parcelare care să determine proprietarii să păstreze arboretul.
„Oradea are un mic handicap. Spre deosebire de alte oraşe, nu dispune de zone împădurite, cum e cazul Clujului sau al Sibiului”, a arătat Ciolacu, justificând astfel dubla necesitate a păstrării livezilor. De altfel, în ultimii ani au dispărut zeci de hectare de livezi din Oradea, ca urmare a ridicării construcţiilor, au transmis cei de la Planwerk Cluj. Este unul dintre motivele pentru care municipiul este mult sub media europeană privind spaţiul verde pe cap de locuitor. Aceasta deşi acum doi ani Oradea a căpătat titlul de capitală verde…
Cartiere cu case înghesuite, în stil „trenuleţ”, ar trebui împiedicate cu orice preţ pe dealuri, spun realizatorii Masterplanului. „Încercăm să împiedicăm utilizarea hiperintensivă a suprafeţelor”, a anunţat Ciolacu. Dincolo de zona deluroasă a municipiului, exemplu negativ a fost dat Cartierul Grigorescu, din sudul oraşului. Comparat cu zona de case din Ioşia, realizatorii Masterplanului au concluzionat că planul pentru Ioşia a fost mai bine conceput. Din perspectiva acestora, Grigorescu este un cartier ce se va dovedi neviabil, o dată ce va fi ocupat la capacitate: fără spaţiu verde suficient şi dotări publice, înghesuit şi cu o tramă stradală deficientă.
Axe şi Universitate
A fost prezentată sumar şi viziunea pentru circulaţia în Oradea, cu un inel central, ce ar circumscrie zona centrală şi cu trei axe de dezvoltare: axa de circulaţie de-a lungul malurilor Crişului, una naturală, de altfel; axa formată din străzile Pasteur – Republicii – Calea Armatei Române şi o altă axă, de-a lungul Peţei, ce ar include şi zona Universităţii. Cu amendamentul că „axa Pasteur – Republicii – Armatei Române”, enunţată de clujeni, este, de fapt, una fracturată, din cauza faptului că strada Republicii, este, parţial, una pietonală.
Cât despre Universitate, Planwerk vede necesară dezvoltarea spaţială a acesteia, în zona adiacentă campusului universitar. Scopul ar fi realizarea unui centru pentru cercetare şi conferinţe.
Până în 2030, în Oradea ar trebui să apară şi aşa-numitele centre de cartiere, piaţete care să reprezinte un loc de întâlnire pentru comunitatea locală. Tot în cartiere ar putea apărea şi parcajele supraetajate sau subterane, pentru câştigarea de spaţiu verde, au mai arătat cei ce au realizat strategia de dezvoltare a Oradiei pentru orizontul 2030. Rămâne de văzut ce idei au şi primarii care vor veni.
Citiți principiile noastre de moderare aici!