Pe 22 februarie 2021, opinia publică orădeană lua cunoștință despre decizia de desfacere a contractelor de muncă a trei specialiști din cadrul Muzeului Orașului Oradea.

[eadvert]

Cu toții fuseseră evaluați pentru activitatea desfășurată cu un an în urmă, 2020, an marcat de izbucnirea epidemiei de Covid 19, de instaurarea stării de urgență, de trimiterea majorității angajaților în șomaj tehnic și apoi de succesiunea unor episoade ale stări de alertă, toate materializate prin restrângerea spectrului de activități muzeale.

„Prea puțin au contat aceste considerente în analiza comisiei de evaluare, alcătuită din: Angela Lupșea (directorul de atunci al Muzeului Orașului Oradea) și subalternul său, directorul-adjunct Ionuț Ciorba, cea dintâi acordându-le celor trei câte zece note de 2, iar secundul câte zece note de 1, pentru ca rezultatul final al simulacrului pus în scenă să «argumenteze» notarea lor cu calificativul «nesatisfăcător» și să justifice apoi «legalitatea» lăsării lor pe drumuri. Opiniei publice nu i-a fost străin nici faptul că acțiunea răzbunatoare a Angelei Lupșea s-a bucurat de sprijinul unor functionari din administrația locală, speriați că ecourile presei ar putea stârni în mințile concitadinilor interesul reclădirii statului de drept și al revenirii lor statutul de cetățean, nu de simpli locuitori al urbei”, este de părere Cristian Rusu, avocatul celor vizați de conducerea Muzeului.

Protagoniștii

Cei vizați sunt: Cristian Negru – bibliotecar, absolvent la Facultății de Biblioteconomie, deținătorul unui masterat în Arhivistică și a unui alt masterat în Istoria Vestului Românesc (absolvit chiar în vara anului 2020), specialist în bibliotehnică digitală și design de marketing cultural, cu o experiență de peste douăzeci ani în specialitatea sa.

Al doilea este Dumitru Noane – muzeograf, absolvent al Facultății de Istorie-Geografie, deținătorul unui masterat în Istoria Vestului Românesc, autor a mai multor studii de istorie publicate în anuare de prestigiu ale muzeelor din țară, autor și coatutor a trei volume de istorie, cu o vastă experiență în administrația publică, omul căruia i se datorează scoaterea Cetății Oradea din starea de ruină și de abandon, cel care a inițiat primele cercetări arheologice sistematice în cetate și care a demarat întocmirea documentației pentru accesarea proiectului european de finanțare a reabilitarii cetății, prezent din anul 1996 în cetate.

Pe listă s-a mai aflat și Augustin Țărău – muzeograf, absolvent al Facultății de Drept și al Facultății de Istorie-Teologie, doctor în istorie, jurist, publicist, fost consilier și apoi director-adjunct al Arhivelor Naționale-Serviciul Județean Bihor, vice-președinte al Asociației Naționale a Veteranilor de Război-Filiala Bihor, membru al Societății Române de Istorie, membru al Societății Române de Istorie Militară, colaborator al Departamentului de Istorie al Televiziunii Române, specialist în istoria dreptului românesc, în istorie modernă și contemporană românească și universală, specialist în sfragistică, autor a 40 de studii și articole de specialitate în anuarele muzeelor din țară, autor și coautor a 24 de volume de istorie, ultimele două publicate la Editura Academiei Române (2018).

Victorie în instanță

Începând cu luna martie 2021, cei trei au contestat în instanța Tribunalului Bihor deciziile prin care le-au fost desfăcute contractele de muncă. Reprezentarea acestora a fost asigurata de avocatul Cristian Rusu si echipa sa, judectorii Tribunalului Bihor dându-le dreptate. De asemena cauza a fost câștigată definitiv și la nivelul Curții de Apel Oradea, ultimul dosar finalizându-se acum câteva zile.

Surpiză, cererile depuse de cei trei la conducerea Muzeului Țării Crișurilor, pentru reîncadrarea lor pe vechile posturi și pentru plata salariilor din perioada în care au rămas fără loc de muncă, au rămas fără nici un rezultat.

„Avocatul instituției le-a comunicat că refuză punerea în executare a sentințelor, indicând Consiliul Județean ca făcându-se vinovat de acest refuz, deși Consiliul Județean nu a fost parte a procesului câștigat de cei trei. Domnia sa motivează fie că organigrama stabilită în luna mai 2021 nu conținea și posturile revendicate de ei. Paradoxal însă, în ianuarie și în iunie 2022, Muzeul a organizat concursuri de ocupare a unor posturi înființate după momentul fuzionării celor două muzee, iar în iulie urmează să se desfășoare un al treilea concurs. Ca atare organigrama nu e «bătută în cuie», ci e flexibilă, modificarea ei răspunzînd nevoilor de bună funcționare a instituției ori situațiilor imperative, cum sunt bunăoară sentințele judecătorești ale celor trei protagoniști”, a spus avocatul Cristian Rusu, apărătorul celor trei muzeografi.

Acesta apreciază acest refuz drept unul „total nelegal și abuziv, la fel ca întreaga procedură de evaluare și concediere, nedreptatea urmând să facă obiectul unor altor proceduri judiciare. La capătul acestor noi procedure, cei trei vor primi, cu siguranță, satisfacția pretinsă. Desigur, tot pe banii contribuabililor, așa cum, din păcate, s-a întâmplat și până acum, nu pe banii celor care se fac vinovați de asemenea manopere frauduloase”.