Primăria va înlocui, în timp, țarcurile din cartiere, cu așa numitele insule ecologice digitalizate. Un prim lot de 275 ar urma să ajungă la Oradea în contul unei finanțări prin PNRR. Consilierii locali au fost convocați, ieri, în ședință extraordinară, pentru a aproba implicarea municipalității în acest proiect.

[eadvert]

„Vor fi amplasate numai în zona de blocuri, pentru că una dintre condiții este ca o insulă să deservească cel puțin 200 de persoane. Ne-am orientat, în stabilirea locațiilor, spre zonele unde mai multe blocuri sunt arondate la un țarc sau unde sunt mai multe țarcuri de deșeuri în aceeași curte. Unul dintre ele va fi desființat și înlocuit cu o astfel de insulă”, spune directoarea adjunctă a Direcției Tehnice din Primărie, Adina Popa.

Achiziția modulelor se va face centralizat, la nivel național, încă nu se cunoaște modelul de „insulă” care va fi achiziționat dar se știe că bugetul alocat pentru o unitate care conține mai multe casete de de 1.1 mc este de 10.000 euro fără TVA. Rata de finanțare acordată este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

„În prezent se constată interesul scăzut al populației față de colectarea selectivă și de utilizare corespunzătoare a dotărilor pentru fiecare fracție de deșeu care se poate colecta selectiv. Acest fenomen poate să aibă drept cauză starea precară de curățenie a platformelor de colectare și a containelor, lipsa de monitorizare a colectării, imposibilitatea aplicării principiului – Plătești pentru cât arunci – și restricționarea accesului pentru depozitarea deșeurilor doar de către persoanele arondate, dar și educația cetățeanului și ineficiența campaniilor de informare a orădenilor cu privire la necesitatea colectării selective. Ca urmare, Primăria municipiului Oradea își dorește să acceseze fonduri europene prin intermediul cărora vor fi sprijinite activități/acțiuni specifice pentru înființarea și dotarea de insule ecologice digitalizate (ansamblu de containere), pentru următoarele fluxuri de deșeuri colectate separat: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic și metal, deșeuri de sticlă, deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale”, trasmite Primăria.

Insulele ecologice sunt compuse dintr-un set de containere pentru colectarea separată a deșeurilor, protejate anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat, digitalizate pentru acces cu card pentru persoanele fizice arondate, conectat online, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare pentru toate UAT-urile beneficiare. Datele sunt agregate și utilizate într-un sistem digital, instrument principal de monitorizare și raportare.

La alegere

Primăria a putut alege doar dintre trei tipuri de insule ecologice digitalizate.

Insula Tip 1 este „insulă supraterană încasetată cu 5 containere de câte 1.1 metri cubi (mc) pentru toate cele 5 fracții: biodegradabil, rezidual, sticlă, plastic și metal, hârtie și carton”.

Insula Tip 2 e o „insulă supraterană compusă din 5 containere individuale cu golire în partea inferioară, cu următoarele capacități pentru cele 5 fracții: biodegradabil – între 2 mc și 3 mc; rezidual – între 2 mc și 3 mc; sticlă – între 2 mc și 3 mc; plastic și metal – între 3 mc și 5 mc; hârtie și carton – între 3 mc și 5 mc”.

Insula tip 3 e o „insulă subterană cu containere individuale, compusă din 5 containeri cu următoarele capacități pentru cele cinci fracții: biodegradabil – între 2 mc și 3 mc; rezidual – între 2 mc și 3 mc; sticlă – între 2 mc și 3 mc; plastic și metal – între 4 mc și 5 mc; hârtie și carton – între 4 mc și 5 mc.

Proiect similar la Brașov

Un proiect pilot cu insule ecologice digitalizate a implementat municipiul Brașov, dar echipamentele cumpărate sunt undeva la 20 mii euro bucata. Containerele sunt etanșe, aproape imposibil de vandalizat și dotate cu cititoare de date care transmit operatorului de salubritate atât date pentru identificarea celui care depune, dar și despre cantitatea depusă. De asemenea, sunt dotate cu senzori de umplere, astfel încât se elimină discuțiile în contradictoriu despre faptul că operatorul ar goli pubele care nu sunt pline.