Cine este responsabil pentru eșecul Schengen? Care sunt pașii de urmat, după votul Austriei? Un eventual boicot economic împotriva Austriei ar putea avea efectul scontat?
Jurnal bihorean a încercat să afle de la parlamentarii bihoreni cum se poziționează referitor la acest subiect. Prin urmare, am trimis un set de întrebări celor 9 deputați și 4 senatori de Bihor. Vom publica răspunsurile lor în măsura în care ne vor fi trimise, dacă aleșii optează să răspundă. În această ediție puteți citi răspunsurile senatorului PNL Adrian Hatos.

[eadvert]

Jurnal bihorean: Cine credeți că este responsabil de eșecul Schengen?

Adrian Hatos: Punctul nevralgic al efectului neaccederii României în spațiul Schengen este, pe plan intern, credibilitatea Uniunii Europene și a celor care promovează politica europeană, iar pe plan extern consistența proiectului Uniunii Europene și capacitatea acesteia de a promova politici consistente în condițiile în care unanimitatea a fost blocată în fața unei probleme aparent ușor gestionabile, dar devenită cu valoare simbolică crucială pentru unii, atât în România cât și în Uniune.

Dacă este să vorbim în termeni de responsabilități, aceasta este împărțită. Sarcina primordială de a asigura accesul României în spațiul Schengen este, într-adevăr, a autorităților române, dar în același timp, structurile europene au datoria de a salvgarda coeziunea și credibilitatea proiectului european, lucru care nu este posibil în condițiile în care un grup de țări este transformat în victimă a arbitrarului altor membri, de dragul unor interese meschine evident ilegitime. Teama mea e că declarația cea mai apropiată de realitate este cea a cancelarului austriac, care a afirmat că nu se va mai face nicio extindere a spațiului Schengen dacă nu se găsește o soluție la problema imigrației ilegale din Uniunea Europeană. Să invoci imigrația ilegală astfel și să primești Croația în Schengen este o contradicție. Mesajul că se dorește o Europă cu mai multe viteze este destul de străveziu, iar pentru noi este inacceptabil.

Jb: Considerați că discursul anti-Austria și anti-european promovat în ultimele zile de o parte din clasa politică este corect? Pe cine credeți că ajută acest discurs?

Adrian Hatos: Nu este corect și nici benefic un discurs anti-european. Mai ales pentru că puține lucruri au fost atât de folositoare în ultimele două secole României precum aderarea la Uniunea Europeană, iar în calitate de beneficiari neți ai Uniunii, este irațional să o atacăm cu apeluri suveraniste. Contestarea Uniunii nu face decât să dea apă la moară celor care nu doresc binele României. În al doilea rând, supărarea noastră pe Uniune și pe Austria reflectă o percepție naivă cu privire la politică și la politică europeană în special. Trebuie să coborâm cu picioarele pe pământ, epoca succeselor miraculoase – aderarea la NATO și la UE a cam apus – și trebuie să punem serios umărul la susținerea proiectului european care nu are nici el invulnerabilitatea pe care tindeam să i-o atribuim în perioada noastră romantică. Și da, diplomația românească trebuie să fie mult mai activă, dar și inteligentă, indiferent de nivel.

Jb: Ar trebui încurajat boicotul împotriva companiilor austriece? Considerați că o astfel de acțiune ar ajuta România? Cum anume ar putea ajuta țara?

Adrian Hatos: Chiar dacă nu ar produce suferințe economice serioase austriecilor, un boicot ar transmite Vienei mesajul că își pierde capacitatea de influențare, susținerea din partea României și că pe viitor, relațiile cu țara noastră s-ar putea să îi dea bătăi de cap. Așadar, boicotul poate avea sens, dar nu în ideea că ar putea provoca pagube economiei austriece, ci în ideea de semnal, de cartonaș galben.

Jb: Cine credeți că ar avea mai mult de pierdut, în cazul unui boicot al României împotriva companiilor și produselor austriece, Austria sau România?

Adrian Hatos: Pentru un boicot de succes, trebuie să ai o poziție avantajoasă. Doar statul se află într-o poziție de forță cu companiile, dar ar fi oare corect să cerem statului să discrimineze companiile cu capital austriac?
Ca să fie cu impact economic, boicotul ar trebui îmbrățișat de o parte semnificativă a publicului românesc, ceea ce e puțin probabil, având în vedere că boicotul îl costă și pe client (ia închipuiți-vă închiderea unui cont și deschiderea altuia, sau căutarea unei benzinării neboicotate; pare simplu, dar sub presiunea momentului, cei mai mulți renunță la principii). Important ar fi ca românii, inclusiv autoritățile, să fie mai atenți la calitatea serviciilor și produselor livrate de furnizori austrieci, să le arate că am epuizat „valsul vienez” în abordarea lor și că, de acum înainte, vor fi tratați ca oricare partener comercial. Sunt alegeri însă pe care românii le pot face cu mare ușurință: Alpii austrieci vs. cei italieni pentru ski, Viena vs. Praga pentru turism, de exemplu, dar nu cred că în acest domeniu impactul ar fi sensibil.

Jb: Care ar trebui să fie pașii de urmat, de acum încolo, de către clasa politică, legat de aderarea României la Schengen?

Adrian Hatos: Morala crizei Schengen este despre importanța unei diplomații ofensive, eficiente și profesioniste. Diplomația românească trebuie să sublinieze peste tot unde merge că nu vom accepta o Europă cu două viteze sau cu categorii ierarhizate de state/cetățeni europeni. Importanța și valoarea României pentru Uniunea Europeană trebuie subliniate obsedant de acum înainte, până vor înțelege toți partenerii că nu mai suntem ruda săracă, care acceptă tot ceea ce i se pune în față. Știu că pentru unii nu sună bine, dar în diplomație nu e nevoie întotdeauna de modestie, eventual doar când e de folos. Conferințele, târgurile, institutele culturale, festivalurile, expozițiile trebuie și ele valorificate pentru a promova interesele românești în Uniunea Europeană. Nu prin propagandă isterică, ci prin prezență consistentă, atât cantitativ cât și din punctul de vedere al prestanței participanților. Mai mult, nu strică să ne folosim și noi dreptul de veto în anumite situații – sau măcar să amenințăm credibil cu folosirea acestuia. Evident, totul discret, nu avem nici un interes să se ajungă la un scandal pan-european precum cel de vineri. Apoi, trebuie să cultivăm relații prioritare cu țările cu care suntem cele mai apropiate din punctul de vedere ale valorilor și al intereselor.

Jb: Ce mesaj aveți pentru bihoreni, cu privire la acest subiect?

Adrian Hatos: Să aibă încredere în Uniunea Europeană. E familia noastră, fără care ne-ar fi mult mai rău. Ca într-o familie, nu ne înțelegem întotdeauna, mai strigăm unii la alții, dar până la urmă, cei pe care ne bazăm sunt tot partenerii noștri europeni.

Adrian Hatos, senator liberal FOTO: FAN