Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în cadrul Colocviilor Muzeului Țării Crișurilor l-a avut marţi după-masa ca invitat în sala de conferiţe pe prof. univ. dr. Adrian Năstase, Președintele Fundației Europene Titulescu. Evenimentul a fost organizat împreună cu Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău, aflat sub egida Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Universitatea din Oradea – Facultatea de Istorie, Relații Internaționale Științe Politice și Științele Comunicării.

„Recitind ce a scris Titulescu, gândind la ceea ce a înfăptuit, ne gândim la ceea ce se întâmplă în jurul nostru în această perioadă. Practic a încheiat războiul printr-un tratat de pace important pentru România, Tratatul de la Trianon, a urmat o perioadă de revizionism în Europa care a dus la un nou război. Dacă ne gândim acum la ce s-a întâmplat în Europa după 1989-1990, vedem din nou că s-a încheiat un război, războiul rece, iar din păcate reapar tendinţe revizioniste. Operaţiunea militară specială a Rusiei în Ucraina, în realitate este un război de agresiune bazat pe o politică revizionistă. Este vorba de încercarea de a nega suveranitatea altui stat”.

De la acest principiu a plecat prof univ dr Adrian Năstase când a ales tema conferinţei sale, „Actualitatea lui Nicolae Titulescu”. A scris în 1995 cartea „Titulescu, contemporanul nostru” în care ideea era aceeaşi, plecâdn de la textele lui Titulescu din 1929. „Conferinţele de la Oxford, de la Cambridge, discursul de la Bratislava, discursul când i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa sau la Atena, toate aceste texte ne arată că Titulescu nu a fost doar un diplomat, un instrument pentru politica externă, pe care o duceau eventual alţii. El era creator de politică externă, era un gânditor care punea în mişcare idei pe care după aceea încerca, împreună cu alţi oameni de stat – în special din Franţa, Marea Britanie – să le realizeze”, spune Adrian Năstase.

Acum 31 de ani când a fost fondată Fundaţia Europeană Titulescu cu mari personalităţi din Europa, s-a plecat de la ideea de a-l folosi pe Titulescu pentru interesele noastre de politică externă, spune diplomatul, „pentru că putem să ne rezemăm pe forţa ideilor lui, unele dintre ele absolut extraordinare. De exemplu acea sintagmă pe care deseori o auziţi folosită în discursurile publice: forţa dreptei împotriva dreptului forţei. Practic, diferenţa dintre ceea ce înseamnă trecerea la reglementare şi soluţionare paşnică a conflictelor, faţă de ceea ce înseamnă ultizarea forţei ca element de rezolvare a unor opţiuni de politică externă ale unui stat.”

[eadvert]

Ideile revizioniste câştigă atunci când statul este slab

Referitor la conflictul dintre Ucraina şi Rusia, diplomatul se referă la pricipii pe care noi trebuie să le apărăm în interesul nostru, principii ce sunt validate internaţional. „Fruntaria, aşa cum a fost concepută în trecut, e o grea povară unde a-i aşezat-o, căci ea separă oamenii. Aşadar, nu mutând frontiera cu câţiva kilometri mai la est sau vest se serveşte mai bine pacea. Ceea ce trebuie făcut pentru a asigura pacea este ca popoarele, în plină sinceritate şi fără gânduri ascunse, să lucreze pentru a spiritualiza frontiera, prin acorduri de tot felul, în special prin acorduri economice în interesul comun. Nu de revizuirea tratatelor are nevoie omenirea ci de revizuirea propriilor ei suferinţi”, spunea Titulescu. Model convingător şi pentru ceea ce se întâmplă astăzi.

Adrian Năstase a aminitit cât de importantă a fost intrarea României în NATO şi Uniunea Europeană, pentru că dacă rămânea o ţară izolată, ar fi fost cu siguranţă o pradă. În 2003 România a reuşit să încheie tratatul cu Rusia în care se menţiona că fiecare dintre cele două ţări poate să îşi aleagă singură alianţa din care să facă parte. În momentul în care tratatul cu Rusia a fost ratificat în 2004, tratat semnat de către Putin, România era deja membru NATO. „După ce România era deja membru NATO, după ce România finalizase negocierile cu Uniunea Europeană, trebuia, în opinia mea, să-şi normalizeze şi relaţiile cu vecinii. Ideile revizioniste vor continua să existe. Problema este că ideile revizioniste pot să câştige doar atunci când statul român este slab”, a punctat Adrian Năstase.

În finalul conferinţei, diplomatul a răspuns întrebărilor din public, Solicitat să numească ce calităţi ar trebui să îndeplinească un viitor diplomat, Adrian Năstase a enumerat: cultură generală, cultură istorică, cunoaşterea geopoliticii, şi cunoaşterea a două limbi străine.

Lansare de carte

În continuarea evenimentului a avut loc lansarea cărții „Două decenii de activitate la Fundaţia Europeană Titulescu, 2002-2021”, apărută anul acesta la Editura Fundației Europene Titulescu, București. Volumul a fost prezentat de dr. Liviu Țăranu, coordonator al Centrului de Cercetare al Fundaţiei Europene Titulescu.

„Ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă la Fundaţia Europeană Titulescu este nu doar un tribut adus memoriei acestui uriaş al diplomaţiei europene, şi mă refer la Titulescu, ci este în primul rând o şcoală a relaţiilor internaţionale şi un loc de vibraţie intelectuală”, a spus istoricul Liviu Țăranu. Intervalul 2002 – 2021 este unul din cele mai prolifice perioade de funcţionare ale Fundaţiei Europene Titulescu. În cele două decenii de activitate au fost publicate peste 200 de volume, au fost organizate 112 conferinţe cu participare internaţională, 179 de dezbateri pe teme majore de istorie în drept şi actualitate, 257 de mese rotunde la care au participat numeroşi experţi români şi străini, şi aproape 400 de lansări de carte.

Evenimentul a fost moderat de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, manager al Muzeului Țării Crișurilor – Complex Muzeal, care a primit la finalul evenimentului din partea Fundaţiei Europene Titulescu o medalie realizată cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu, în semn de mulţumire pentru realizarea acestui eveniment, şi un plic aniversar.

Expoziţie dedicată lui Titulescu

Mai devreme în aceeaşi zi, prof. univ. dr. Adrian Năstase a deschis, tot în sala de conferinţe a muzeului, expoziția „Nicolae Titulescu, lider al diplomației românești și europene”, pentru a marca împlinirea a 140 de ani de la nașterea marelui om politic și diplomat.

Expoziția include documente și fotografii de epocă originale cu privire la viața, activitatea diplomatică și cariera politică a lui Nicolae Titulescu, aflate în patrimoniul instituțiilor ce și-au unit forțele în acest demers cultural. Se pot admira şi obiecte personale care au aparținut marelui diplomat, neexpuse public până acum. Sunt prezentate, printre altele, livretul militar, pașaportul, jurnalele anilor 1920-1930, bicornul de diplomat, cărți de vizită, tabachere, ciocănelul folosit în calitate de președinte al Adunării Generale a Societății Națiunilor, precum și câteva însemne oficiale: Steaua României, de Pace, în grad de Mare Ofițer, acordată de Regele Carol al II-lea , medalia oficială a primei adunări a Societății Națiunilor.

Fotografiile îl înfăţişează pe Titulescu în compania unor mari oameni de stat. Scrisorile expuse sunt expediate către oamenii politici importanți ai vremii, documente care atestă importanța demersurilor sale politice și diplomatice, printre care Pactul de organizare al Micii Înțelegeri, semnat la Geneva, la 16 februarie 1933, Convenția de definire a agresiunii, încheiată la Londra, la 3 iulie 1933 și Pactul Antantei Balcanice, semnat la Atena, la 9 februarie 1934. Curatorul expoziţiei este Adina Renţea. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12 aprilie – 12 mai 2022.