Aduc cinste ţării în Italia

Amalia Verzea s-a specializat în anul 1983
în arte plastice la Bucureşti, la Institutul
de Artă Plastică „Nicolae
Grigorescu”, secţia Artă
monumentală şi restaurare, în clasa
profesorului Ion Stendl. Din anul 1983 până
în 1985 a urmat cursurile de pictură
bizantină şi restaurare organizate de
Patriarhia Ortodoxă Română. În
aceeaşi perioadă a participat la restaurarea
picturilor din Mănăstirea Voroneţ, a
celor din Castelul Ghica Tei din Bucureşti; a
contribuit la realizarea vitraliilor din Palatul
Cotroceni şi a celor din Castelul Peleş din
Sinaia. Până în anul 1988 a participat
la lucrări publice de vitralii (Biblioteca
Naţională din Bucureşti), mozaic
(fabrica de trenuri din Arad) şi frescă
(Biserica Sfântul Mihail şi Gavril din
Sibiu). Orădeanca a luat parte şi la diferite
expoziţii de pictură organizate în
ţară. Ea este şi membru al Uniunii
Artiştilor Plastici din România.

Câştigam prea mult…

Amalia Verzea şi Gabriel Iliuţă au
plecat din România în anul 1988 din
cauză că aici câştigau prea
mulţi bani. Regimul totalitar nu le permitea
să câştige peste o limită
impusă. „La 28 de ani devenisem atât
de bogaţi, prin fondul plastic, încât
nu mai aveam ce face. Dacă făceam mai multe
lucrări decât limita impusă, nu aveam
voie să le vindem. Era imposibil să
creşti în aşa manieră. În
România era imposibil să creşti”,
îşi aminteşte Amalia. Văzând
că în ţară riscau să se
plafoneze, au decis să vorbească cu
nişte prieteni de-ai lor din Peninsulă care
le-au făcut chemare pentru a putea ieşi din
ţară. Aşa se face că peste noapte
au devenit imigranţi, în ciuda succesului de
care se bucurau în România. Nu
cunoşteau o boabă italiană. În mai
puţin de şase luni au primit azil politic
şi şi-au deschis la câţiva
kilometri de Milano, în localitatea Carate
Brianza, studioul de artă AmaGa, specializat
în realizarea de opere artistice din sticlă,
mozaic, pictură parietală şi restaurare.
De atunci realizează lucrări de artă
monumentală atât în ambiente private,
cât şi în spaţii publice.
„În Italia am lucrat pentru tot soiul de
oameni: de la oameni mari până la
pantofari”, mărturiseşte Amalia
Verzea.

Amalia asigură partea artistică a
lucrărilor, în timp ce Gabriel se ocupă
de partea tehnică. Amalia Verzea şi Gabriel
Iliuţă au făcut o pasiune din artă.
Arta le vibrează în sânge.
Amândoi iubesc arhitectura şi ar dori
să o păstreze în forma ei pură,
nealterată şi neatinsă de
improvizaţii sau imitaţii. Regretă
că dispar obiecte de valoare şi şi-ar
dori să le poată salva.

„Proiectarea desenelor şi materialele
folosite de AmaGa sunt realizate manual în
fabricile din Murano – Veneţia şi Saint
Just (Franţa). Tehnica este antică.
Până şi plumbii patinaţi au efect
antic. Aceste tehnici primitive fac ca vitraliile noi
să se integreze în mod armonios cu
arhitectura şi decorul autentic al fiecărui
edificiu’’, explică Amalia
Verzea.

Renume

În scurt timp, Amalia Verzea şi Gabriel
Iliuţă s-au făcut cunoscuţi şi
în Italia. Au fost invitaţi la diferite
expoziţii de design din Italia. Aşa au
câştigat clienţi, renume şi
încredere la nivel modial. Amalia şi Gabriel
au fost invitaţi în Tokyo la o
expoziţie de design, unde au obţinut premiul
pentru design în sticlărie, iar la Montreal
(Canada) premiul pentru cea mai bună
expoziţie de design din Italia. În anul 1998
au reprezentat Italia la New York la expoziţia de
artă şi design italian. Serviciile
atelierului AmaGa au fost acreditate de
organizaţia internaţională pentru
restaurarea vitraliilor antice Corpus Vitraerum Medii
Aevii din Italia, o organizaţie care
urmăreşte să salveze şi să
păstreze patrimoniul vitralistic
internaţional.

Alături de studioul de artă, Amalia a
deschis o galerie care a găzduit o serie de
expoziţii ale artiştilor români: Emil
Ciocoiu, Horia Roşca, Octavian Vişan,
Constantin Piliuţa, George Pavel etc.

Amalia şi Gabriel au realizat lucrări
în: Italia, Belgia, Germania, Olanda, Japonia,
Algeria, România (din 2006), Franţa
etc.

Lucrări

Amalia Verzea şi Gabriel Iliuţă au
efectuat numeroase lucrări monumentale în
ţară şi în străinătate.
Una dintre acest lucrări a fost făcută
pentru biserica din Castelletto Ticino (Italia), un
monument istoric care datează din anul 1450 (240
de metri pătraţi de vitralii). Vitralii a
restaurat şi realizat şi pentru Bisericile
Parco Conte Negri din Carate Brianza, Barzano, Cologno
Meonzese, care datează din secolele XVI –
XVII. În România, orădenii au realizat
vitralii pentru Mănăstirea Sfintei Cruci
şi pentru Mănăstirea Franciscană
„Maica Domnului” din Oradea, pentru
Bisericile Sfânta Mina din Suceava,
Înălţarea Domnului şi
Sfântul Dumitru din Cluj, pentru restaurantul
Leonesse din Oradea. Modeştii artişti au
restaurat vitralii la Palatul Episcopal Greco-Catolic
şi Ortodox din Oradea etc.

Sâmbătă seara au ajuns în Oradea
peste 12 vitralii cu motive religioase, care
umează să fie instalate în zilele ce
urmează la Mănăstirea Franciscană
Maica Domnului din localitate.

Expoziţii

Amalia Verzea şi Gabriel Iliuţă au
participat la numeroase expoziţii: expoziţia
colectivă de artă şi design italian
Milano Crea (Milano), expoziţia de pictură
şi vitraliu organizată în Balerna
(Elveţia), expoziţia personală de
pictură şi vitraliu din Herzogenrath
(Germania), expoziţia de pictură şi
grafică – Palazzo Correr (Veneţia) etc.
Au expus de asemenea şi în cadrul celui
de-al doilea salon internaţional de pictură
şi sculptură din Monte Carlo.

S-ar întoarce

Iarba verde de acasă şi rădăcinile
îi cheamă pe cei doi – ea
orădeancă, el craiovean – spre plaiurile
natale. Au iubit în totdeauna ţara, chiar
dacă nu le-a permis atunci să se
desfăşoare. Ceea ce îi reţine
însă în Italia este fiul lor, Andreas,
un băiat de 17 ani extrem de talentat care s-a
născut în Italia, unde studiază
Conservatorul „Giuseppe Verdi” la Milano
şi, în acelaşi timp, este student la
Academia de Înalt Perfecţionament Pianistic
din Imola.

 

Crina Dobocan