Cartea este rezultatul a peste doi ani de cercetări și se întinde pe parcursul a zece capitole.
Lansare cărții este un moment important în viața comunității științifice și practice medicale active din trei zone distincte ale Transilvaniei, fiecare dintre acestea fiind dedicată unui areal geografic și istoric din jurul uneia dintre prestigioasele centre universitare medicale: Târgu Mureș, Cluj și Oradea, remarca prof univ. Radu Spineanu. „Monografia «De la examenul clinic obiectiv la telemedicină » prezintă întro formă atractivă , sistematizată, cu date bibliografice, fapte, întâmplări, evoluția sa profesională de al începuturi pînă la vârful carierei medicale și universitare, despre formarea sa profesională în centrele universitare Târgu Mureș și Cluj Napoca…
Monografia reprezintă o elaborare științifică , inedită de referință și interes , cuprinyând peste 400 de pagini, redă întâmplări din domeniul medical personalități medicale și nemedicale cu care Petru Mihancea a venit în contact în Săpânța, Sighetu marmației, Lugașu de Jos, Aleșd unde a funcționat ca medic de circumscripție”, spune în prefața cărții prof. Univ dr. Liviu matcău, medic primar neurolog la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara, conducător de doctorate, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale din România. Cartea este redactată într-un stil modern bazată pe erudiția autorului, un pasionat al creației literare, al informației și cunoașterii. Autorul se apleacă asupra trecutului medical din perioada celui de-a doua jumătăți a secolului XX și primii ani ai secolului XXI.
Profesor dr. Petru Mihancea mărturisește că face acest demers „pentru a nu lăsa ca unele fapte vechi, întâmplate în domeniul medical, să rămână uitării. Paralel cu acest lucru doresc să nu rămână uitării unele personalități medicale și nemedicale, cu care am veni t în contact în această perioadă”. Primul capitol al cărții este dedicat copilăriei, perioadă în care viitorul doctor a auzit primii termeni medicali, adolescenței și anilor de liceu. Rujeolă, pojar, vaccin, tuberculoză , „iar mai târziu varice esofagiene, boală de care a suferit bunicul meu și despre care am auzit de la un verișor primar al mamei mele, Topai Alexandru, absovent al Medicinei din Timișoara în anul 1951”, sunt primele noțiuni cu care s-a familiarizat copilul Petru Mihancea. „Ca și elev de gimnaziu răsfoiam cărțile de medicină ale verișorilor mei-dr Nicolae Mihancea și Viorel Mihancea- și mă minunam ce deștepți erau oamenii de știință sovietici care «descoperiseră » toate bolile și topate tratamentele”, își amintesște medicul.
Un fapt real, consemnat de Petru Mihancea e acela că și după ce a devenit student la Târgu Mureș, în 1963, „examenul clinic obiectiv era principala investigație pe care se baza diagnosticarea bolilor, dar totuși s-a renunțat la «descoperirile» marilor cercetători sovietici, putînd să fie abordate unele reviste medicale din vest…” Petru Mihancea însistă însă să sublinieye că deși „medicii din a doua jumătate a secolului al XX -lea au lucrat în condiții improprii, fără tehnologie medicală modernă, pe baya unui examen clinic obiectiv corect, datorită abnegației lor, au reușit să salveze multe vieți omenești, fiind apreciați de către pacienții lor , chiar mai mult decât medicii din zilele noastre care au cunoștințe teoretice superioare primilor”. Viața studenților și a profesorilor dintr-un centru universitar al anilor 60 este descrisă în cel de-al doilea capitol al cărții. Un capitol din carte este destinat explicării felului cum Oradea a devenit centru medical universitar.
„Condiția cea mai importantă ca Oradea să devină centru medical universitar a fost faptul că în acest oraș au lucrat medici cu cunoștințe medicale ridicate , interesați tot timpul de noutățile medicale apărute . Câțiva dintre ei, în 1989 avea deja doctoratul”. Cartea preyintă și noutățile apărute în medicină, mai ales în neurologie, specialitatea autorului. „Sigur, cea mai mare noutate în toate specializările este apariția telemedicinei și influența ei asupra medicinei și a omenirii, temă dezvoltată de mine într-un capitol al cărții”, menționează autorul. „Realizarea aceste monografii a necesitat un volum mare de muncă, prelucrare și secvențiere a perioadelor sale de activitate, fiind un model de învățătură pentru generațiile viitoare de medici, ce se formeayă la Facultatea de Medicină din Oradea și nu numai”, consideră prof.univ. Dr Liviu matcău, care subliniază că este vorba despre o monografie „originală medicală și literară ce completeayă și îmbogățește literatura medicală românească”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!