Pandemia de coronavirus ne-a făcut să privim cu alţi ochi aricultura, importanţa ei. Agricultorii spun însă că deşi muncesc cu drag pământul, munca este mai grea şi implică multe riscuri, de care mulţi oameni nu ştiu.

Anul acesta fermierii spun că, până acum cel puţin, nu au fost condiţii foarte bune pentru agricultură.

Seceta este una din problemele de anul acesta, culturile de grâu, rapiţă şi floarea-soarelui fiind deja influenţate de secetă. De asemenea, diferenţele mari de temperatură dintre zi şi noapte au făcut ca plantele să nu aibă un ciclu normal de creştere. Ca şi când nu ar fi destul, fermierii care lucrază pâmântul din jurul localităţii Cheriu spun că asupra lor s-a abătut şi altă năpastă: hoţii şi mistreţii.

„Săptămâna trecută am ieşit să fac stropirile la grâu. În lan erau mai mulţi cai. Le-am solicitat prorietarilor, romi din colonia din sat, să scoată animalele din grâu dar şase inşi s-au năpustit asupra mea şi a fiului meu cu care eram şi ne-au luat la bătaie. Abia am reuşit să urcăm în tractor şi să plecăm. Am sunat la 122, a venit poliţia dar problema rămâne. În fiecare zi caii sunt tot acolo dar eu nu mai îndrăznesc să le spun nimic. Mai bine renunţ la recoltă decât la viaţă”, ne-a spus Marius Szilagyi, un agricultor care lucrează 60 de hectare în zonă.

Supravegheaţi din aer

Cu aceeaşi problemă se confruntă şi fermierul Valentin Mierluţ, care exploatează 140 de hectare în zonă. „În mai toate parcelele însămânţate cu grâu au intrat şi au cosit. Ei cresc cai, oi dar nu au nici o bucată de pământ de pe care să asigure hrana animalelor. An de an ne confruntăm cu aceeaşi problemă. Solul din zonă nu este unul foarte productiv, de aceea suntem nevoiţi să facem investiţii mult mai mari decât fermierii din alte zone. Ştiam acest lucru, ne-am asumat riscul, dar să nu putem să recoltăm ceea ce am însămânţat, să ne acoperim măcar cheltuielie, pe mine personal mă face să mă gândesc că este timpul să renunţ la agricultură”, ne-a spus fermierul.

Pentru a mai salva din culturi fermierul foloseşte o dronă care survolează deasupra culturilor înregistrând activitatea de la sol. Cu toate acestea, de cele mai multe ori hoţii nu se lasă intimidaţi, încercând chiar să doboare drona.

Vidul legislativ îi încurajează pe hoţi. „Pentru că legea nu a mai fost actualizată, cei prinşi la furat primesc amenzi între 100 şi 500 lei, cu posibilitatea de a plăti jumătate din cuantum. Normal că preferă să plătească 50 de lei şi să continute să facă ceea ce făceau”, spune Valentin Mierluţ.

Un alt fermier, care exploatează peste 150 de hectare de teren din localitatea Cheriu spune că pentru a însămânţa terenurile aflate în apropierea coloniei prima dată trebuie să facă igienizare. Gunoaie sunt răspândite de locatarii coloniei pe sute de metri. Iar de recoltat nu prea mai are ce de pe loturile respective.

Mistreţii, o altă problemă

Parcă nu le-ar fi de ajuns, agricutorii spun că de furcă le dau şi pocii mitereţi. „Săptămâna trecută am solicitat comisie pentru a constata pagubele produse de mistreţi. Pe o parcelă am fost nevoit să reînsemânţez porumbul. Sper să primesc şi despăgubiri”, precizează Marius Szilagyi.

Reprezentantul fondului de vânătoare 24 Alparea, cel care gestionează fondul de vânătoare din zonă spune că a răspuns de fiecare dată solicitărilor fermierilor din zonă, lucru confirmat de altfel şi de fermieri. „Noi am recoltat cota de mistreţi pe anul trecut, respectiv 66 de exemplare. De fiecare data însă când ne-au solicitat fermierii mai am făcut făcut acţiuni de înlăturare a mistreţilor de pe culturi. Din data de 15 mai putem începe recolta pentru anul acesta, astfel că noi o să începem cât de repede”, ne-a spus Ioan Popviciu, reprezentantul fondului de vânătoare 24 Alparea.