Definirea secetei pedologice oferită de Academia Română, Institutul de Geografie, descrie exact ce se întâmplă acum: umiditatea solului a scăzut sub pragul minim necesar pentru dezvoltarea normală a culturilor, în special a celor de primăvară, precum porumbul și floarea-soarelui.

Seceta pedologică este rezultatul unei combinații complexe de factori:

• Climatici: Precipitațiile în județul Bihor au fost drastic reduse în ultimele luni — februarie, aprilie și iunie, lunile critice pentru culturile agricole, au înregistrat doar 10% din nivelul mediu normal. Distribuția ploilor este haotică, iar temperaturile ridicate accelerează evaporarea apei din sol. În iunie, multe râuri mici din regiune, precum Valea Nouă, Chijic sau Topa, au secat complet.
• Agricoli: Practici precum arăturile adânci, monocultura, lipsa rotației culturilor și compactarea solului de către utilaje grele afectează capacitatea solului de a reține apa.
• Pedologici: Solurile nisipoase sau sărace în materie organică și degradarea lor cauzează pierderi mari de apă.
• Antropici: Despăduririle, urbanizarea necontrolată și abandonul sistemelor de irigații după 1990 au redus semnificativ capacitatea de reîncărcare a solului cu umiditate.

În mod special, zonele de câmpie din jurul localităților Salonta, Tinca și Valea Ierului sunt grav afectate. Solurile cu drenaj slab și lipsa perdelelor forestiere de protecție amplifică efectele secetei pedologice. Infrastructura de irigații este redusă și în mare parte deteriorată, iar luna iunie fără precipitații a agravat și mai mult situația.

Seceta hidrologică acompaniază criza pedologică. Debitele râurilor din bazinul hidrografic Barcău, Crișul Repede și Crișul Negru au scăzut la minime istorice, iar unele cursuri au secat complet. Acumulările gestionate de Apele Române Crișuri sunt umplute în proporție de doar 52,59%, riscând o criză majoră a alimentării cu apă pentru populație și economie.

Mai multe localități, printre care Gepiu, Biharia, Țețchea, Remetea și Săcueni, au introdus restricții stricte la consumul de apă, în încercarea de a proteja și conserva resursele disponibile.

Specialiștii Direcției pentru Agricultură Județeană Bihor recomandă o abordare integrată pentru a combate efectele secetei pedologice și hidrologice. Printre măsurile propuse se numără alegerea culturilor rezistente la secetă și aplicarea practicilor agricole conservatoare, precum lucrările minime ale solului, utilizarea culturilor de acoperire și aplicarea compostului, toate având scopul de a crește capacitatea solului de a reține apa. De asemenea, se pune accent pe modernizarea sistemelor de irigații prin introducerea tehnologiilor eficiente, cum ar fi irigarea prin picurare, care permite economisirea apei și asigură o hidratare optimă a plantelor.

O altă recomandare importantă este colectarea și stocarea apei pluviale în bazine și iazuri, pentru a putea fi folosită în perioadele secetoase. Totodată, se sugerează crearea perdelelor forestiere pentru a reduce evaporarea și a proteja solul de efectele vântului. Utilizarea platformelor digitale pentru monitorizarea umidității solului și informarea în timp real a fermierilor reprezintă un alt element esențial în această strategie.

În plus, se încurajează cooperarea între fermieri pentru gestionarea în comun a infrastructurii de irigații și adaptarea calendarului agricol la noile condiții climatice. Nu în ultimul rând, se impun intervenții urgente din partea Administrației Bazinale de Apă Crișuri, care vizează reprofilarea canalelor și optimizarea resurselor de apă disponibile.