Deși informația este mai accesibilă ca oricând, mulți pacienți ignoră semnele timpurii sau cad pradă dezinformării din mediul online, ajungând la specialist în stadii avansate ale bolii.
Medicul specialist dermatovenerolog Alexandra Pușcaș, absolventă a Facultății de Medicină și Farmacie din Oradea, activează de aproximativ șase ani în domeniu, perioadă în care a acumulat experiență în diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor pielii. Activitatea sa îmbină zona clinică, unde consultă pacienți în sistem privat, cu cea de estetică medicală, abordată cu accent pe rezultate naturale și adaptate fiecărui caz.
Tot mai multe cazuri, tot mai târziu diagnosticate
În practica de zi cu zi, medicul observă o schimbare clară în tipologia afecțiunilor dermatologice.
„În practica de zi cu zi, cele mai frecvente afecțiuni dermatologice rămân acneea, dermatitele și infecțiile cutanate. În ultimii ani observăm însă o creștere a incidenței unor afecțiuni mai complexe, precum cancerul de piele (n.r. – acesta apare de obicei din cauza expunerii excesive la radiațiile UV (soare sau solar). Se manifestă prin alunițe sau leziuni care își schimbă forma, culoarea sau nu se vindecă), debutul mai precoce al bolilor inflamatorii cronice, cum este psoriazisul (n.r. – boală autoimună, în care pielea se regenerează prea rapid, ducând la apariția unor plăci roșii, îngroșate, acoperite de scuame. Nu este contagioasă, dar poate fi persistentă și recurentă), dar și un număr tot mai mare de copii afectați de dermatita atopică (n.r. – o afecțiune inflamatorie a pielii, frecventă mai ales la copii, caracterizată prin piele uscată, iritații și mâncărimi intense). Are legătură cu o sensibilitate crescută a sistemului imunitar și apare adesea pe fond alergic”, explică medicul dermatolog.
Schimbarea nu ține doar de boli, ci și de pacienți. „S-a schimbat și tipul de pacient: mai informat, dar adesea din surse eronate, ceea ce face ca rolul medicului dermatolog să fie nu doar terapeutic, ci și educativ”, adaugă aceasta.
Creșterea cazurilor de cancer de piele nu este o percepție, ci o realitate confirmată în cabinet.
„Fenomenul este cât se poate de real și îngrijorător. Deși tot mai mulți pacienți încep să acorde atenție prevenției și se prezintă la controale de rutină, există încă un procent semnificativ care ajunge tardiv la medic”, spune medicul.
Cauzele întârzierii sunt, de cele mai multe ori, banale, dar cu consecințe grave.
„De cele mai multe ori, întârzierea apare pentru că semnele inițiale, precum modificarea unei alunițe sau apariția unei leziuni care nu se vindecă, sunt ignorate”, explică Alexandra Pușcaș.
Stilul de viață și dezinformarea, factori agravanți
Medicii atrag atenția că pielea reflectă fidel stilul de viață.
„Expunerea excesivă la soare, în absența unei protecții adecvate, rămâne unul dintre cei mai importanți factori implicați în îmbătrânirea prematură a pielii și în apariția cancerelor cutanate. În același timp, stresul cronic poate agrava sau declanșa diverse afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii”, explică dermatologul.
Un alt fenomen tot mai prezent este automedicația, alimentată de informații incomplete sau eronate din mediul online.
„Problema nu este accesul la informație, ci filtrarea ei. Pacienții nu pot întotdeauna să aprecieze ce li se potrivește, iar în practică acest lucru se traduce prin utilizarea unor tratamente neadecvate, întârzierea prezentării la medic, iar uneori, din păcate, chiar reticență față de recomandările specialistului”, spune medicul.
În acest context, dermatologia continuă să fie percepută, în mod greșit, ca o specialitate preponderent estetică.
„În realitate, pielea este cel mai mare organ al corpului, iar dermatologia este o specialitate complexă, care include atât afecțiuni cronice, cât și patologii serioase, precum cancerele cutanate. Acest aspect poate influența uneori relația cu pacientul, în sensul în care anumite probleme sunt subestimate sau amânate”, subliniază aceasta.
Accesul la consultații rămâne o provocare în sistemul public.
„Deși în sistemul public activează specialiști foarte bine pregătiți, supraîncărcarea acestuia rămâne principala barieră pentru pacienți. Numărul mare de solicitări face ca programările pentru cazurile non-urgente să fie mai greu de obținut și cu timpi de așteptare mai lungi”, explică medicul, adăugând că această situație îi determină pe mulți pacienți să se orienteze către sectorul privat.
Prevenția rămâne însă esențială și, în multe cazuri, decisivă.
„Prevenția în dermatologie se bazează pe obiceiuri simple, dar constante, începând cu autoexaminarea lunară a pielii și efectuarea unei dermatoscopii anuale, care permite depistarea leziunilor suspecte în stadii complet vindecabile”, spune Alexandra Pușcaș.
Semnele de alarmă nu trebuie ignorate.
„Modificările unei alunițe, cum ar fi schimbarea formei, culorii sau dimensiunii, precum și apariția unor leziuni noi care cresc rapid sau nu se vindecă sunt semne care impun un consult dermatologic fără amânare”, avertizează medicul.
Diferențele între mediul urban și rural se vede și în acest domeniu.
„În mediul rural, prezentarea la medic se face de multe ori prea târziu, fie din cauza accesului mai limitat la informație și servicii, fie din cauza tendinței de a ignora inițial anumite simptome sau de a apela la așa-numitele leacuri băbești”, explică aceasta.
Mesajul final al medicului este unul direct: „Îmi doresc ca oamenii să își privească pielea cu mai multă atenție și responsabilitate, nu doar dintr-o perspectivă estetică, ci ca pe o parte esențială a sănătății lor. Este important să observe orice modificare și să se adreseze medicului din timp, fără a amâna sau a încerca să gestioneze singuri.”
Citiți principiile noastre de moderare aici!