Caramitru spune că a ieşit în stradă în Bucureşti după o noapte petrecută la Cluj ca urmare a unei întâlniri cu studenţii pe tema poetului naţional Mihai Eminescu şi după ce întreaga noapte ascultase reportajele Europei libere în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Timişoara. Actorul a povestit că la întoarcere a vrut să-şi ia mașina pe care o parcase în aeroport la Bucureşti, dar a trebuit să-i schimbe o roată. În timp ce schimba roata, asculta discursul lui Ceauşescu la radio. Deodată s-a întrerupt emisia. A urcat în maşină, a vrut să plece spre oraş când drumul i-a fost obturat de trei blindate care veneau în viteză. Caramitru a spus că le-a urmărit până în Piaţă unde acestea au luat-o în trei direcţii cu scopul clar de a încercui niște obiective.
Eu stau în apropiere. Am urcat scările dezbrăcându-mă aproape până la chiloţi pe scări în ideea de a îmbrăca ceva mai uşor. Când să plec, mama care avea 80 de ani s-a pus în uşă şi m-a întrebat dacă am înnebunit. M-a întrebat dacă m-am gândit ce se întâmplă cu ea la 80 de ani, cu cei doi copii şi cu nevastă-mea care era însărcinată cu al treilea, dacă eu mor? Nu mă gândisem. M-am uitat înspre nevastă-mea şi i-am spus că dacă îmi dă voie, eu plec. S-a uitat la mine, în sensul că dacă sunt nebun pot să plec. I-am promis mamei că o sun din oră în oră!”, a povestit Caramitru.
Filmaţi pentru a fi ucişi
Actorul a spus că a întâlnit în piaţă un comandant de tanc care l-a recunoscut şi i-a spus că ar fi bine să plece deoarece e ordin să tragă, nu are importanţă că acolo erau şi copii, fiindcă dacă nu va trage va fi executat de rândurile de ostaşi şi securişti aflaţi în spate. După căderea lui Ceauşescu, acelaşi om a început „să plângă aşa cum nu am văzut pe nimeni, șuvoi, perdea de lacrimi îi ţâşneau din ochi, mi-a spus că el nu mai are ordin că se pune la dispoziţia mea”. În acest fel, Caramitru dezvăluie misterul apariţiei sale la TVR în tanc. După 25 de ani, actorul spune că în acel studio „eram o ceată de nebuni, exaltaţi şi securişti, care jucau dublu, dacă revenea Ceauşescu ne luau capetele, dacă nu au certificate de revoluţionari. Atunci am fost filmaţi pe ascuns, spunându-ni-se că nu e curent. Am fost filmaţi pentru a fi ucişi. Starea în care am fost atunci nu o pot descrie. Eram cu moartea în suflet! Mircea Dinescu a jucat direct, venea după o perioadă de arest la domiciliu, eu jucasem între cuvinte! Regret doar că am spus, referitor la Dinescu «poetul nostru naţional» şi că oricât aş zice că nu am spus: «Mircea fă-te că lucrezi!» tot aşa va rămâne în conştiinţa publică”. Tot din acele zile, când cuvântul său era ascultat într-un fel în TVR i se trage lui Ion Caramitru o neînţelegere cu Corneliu Coposu, care a crezut tot timpul că Ion Caramitru nu l-a lăsat să vorbească în celebrul Studio IV, deşi liderul ţărănist susţinea că i-a trimis un bilet în acest sens actorului. „Sincer, acel bilet nu a ajuns la mine niciodată, au ajuns multe altele, şi sincer, habar nu aveam atunci cine era Coposu”, a mărturisit actorul.
Ion Caramitru a vorbit apoi despre un episod în care Brucan l-a propus chiar candidat la Preşedinţia României. „Cred că eram singurul îngeraş în Biroul executiv al CFSN, alături de Iliescu, Roman, Brucan, Stănculescu…
Brucan spunea că noi, spuma de pe val nu trebuie să cedăm avanposturile puterii. Că e nevoie de un lider carismatic care să candideze apoi şi la Preşedinţie şi care să înscrie FSN-ul şi că acesta sunt eu. Ca într-o piesă proastă m-a apucat râsul, am râs ca o capră, au râs şi ei. «ha, ha, ha!». Am avut revelaţia scopului cu care m-au propus: eram anticomunist declarat, actor cunoscut… exact ce le trebuia. Dar cu ce resurse putea candida? Cu ce susţinere când în biroul lui Iliescu intrau colonei şi ieşeau generali… După trei săptămâni am înţeles în ce farsă tragică puteam să fiu atras… Am înţeles de ce din sutele de independenţi, doar unul care avea să devină părintele Constituţiei care a candidat într-un loc obscur şi a fost susţinut de Iliescu, a ieşit la alegeri. Am înţeles cum au ieşit partidele ecologiste, fiindcă dacă oamenii ştiau atunci ce e cu ecologia îmi pun diploma jos!”. Ion Caramitru spune că, în opinia sa, „Constituţia e cea mai mare înşelăciune de după 1989, fiindcă nici măcar nu le-a permis românilor să mimeze exerciţiul democratic al unui referendum prin care să aleagă între republică şi monarhie”. Invitatul lui Radu Vaida a povestit şi cum a deschis peste 300 de şantiere în momentul în care era Ministru al culturii. Caramitru spune că din multitudinea de monumente care necesitau reparaţii urgente a făcut o listă cu „12 monumente care erau în colaps, se puteau dărâma la o suflare de vânt. Lucrările depăşeau posibilităţile ministerului. Le-am dus în şedinţa de Guvern, aveam nevoie de sprijinul premierului Ciorbea şi i-am spus că nu vreau eu să fiu ministrul sub care s-au dărâmat aceste monumente şi că dacă acestea cad, cădem şi noi. Ciorbea mi-a spus că nu se poate lucra la ele. Le-am mai dus o dată, în şedinţă, acelaşi scenariu şi le-am dus şi a treia oară. S-a întâmplat că în acea şedinţă a venit cineva şi a spus că o delegaţie a FMI vrea să vorbească cu premierul. Au intrat şi au spus că au o veste proastă: «nu aţi calculat bine PIB-ul» şi o veste bună: «e mai mare cu 0,8%». Am spus că 0,1% din PIB vine aici la monumente şi aşa s-a întâmplat”, a concluzionat Ion Caramitru.
Citiți principiile noastre de moderare aici!