În ultimele cincinale, la CET Oradea s-a investit puţin sau neinspirat, de pildă într-un sistem de ardere a porumbului, idee susţinută de managerul Dragoş Gligor a cărui declaraţie de avere evidenţiază că este şi un mare agricultor. Ca atare, conductele vechi se sparg tot mai des, provocând pierderi semnificative de agent termic, dar şi discomfort locatarilor care trebuie să rabde frig în timpul reparaţiilor.
Şi instalaţia de aredere folosită la CET are deja 45 de ani, iar Autorizaţia intergată de mediu i-a impus termen de conformare privind protecţia atmosferei până în 2013. Nu-i de mirare, deci, că poluează tot mai mult, fapt semnalat de Jurnalul Bihorean atât în toamnă, cât şi mai recent. „Se arde cărbune cu suport de păcură. Ce iese pe coş este praf de cenuşă rezultat în urma arderii cărbunelui. Dacă am arde gaz, care e de trei ori mai scump, nu s-ar vedea fumul dar tot ar ieşi dioxid de carbon”, ne explica Dragoş Gligor în octombrie.
A scăpat ieftin
Iar ultima poluare s-a soldat cu o amendă de 20.000 lei, aplicată de Garda de Mediu pentru depăşirea cotei de emisii de gaze cu efect de seră. Oricum, sancţiunea e minoră în raport cu amenzile aplicate pe plan european şi cu cele circa opt milioane de euro încasate de CET Oradea în 2009 în urma vânzării de certificate pentru emisii de gaze.
Cert este că tot mai mulţi orădeni s-au revoltat împotriva „fumului gros” produs de CET. Dar pe de altă parte ecologizarea unităţii din banii oraşului ar fi scumpit gigacaloria la un nivel insuportabil pentru majoritatea orădenilor. Ca urmare, salvarea de ultim moment este proiectul european de mediu care ne obligă să trecem pe gaz, combinat cu utilizarea cât mai intenstivă a apei termale precum şi cu termo-izolarea blocurilor.
C.H.
Citiți principiile noastre de moderare aici!