„Este o anumită conjunctură în care lucrurile astea se întâmplă, doar în parte ţine de gradul de poluare externă din zona Borşului. Sunt şi factori externi şi negestionabili: umiditate, punct de rouă, ceaţă, umezeală”, spune Stănel Necula, managerul Termoficare SA.
Caută în jur
Cu lista de substanţe care au dus la colmatarea filtrelor în mână, conducerea CET-ului va căuta în jurul centralei noi sursele de poluare. „Sperăm că în urma analizei elaborate a raportului vom identifica compuşii chimici care au stat la baza îmbâcsirii filtrelor. Ştim ce elemente s-au prins în filtre, putem să vedem cine e poluatorul în zona noastră”, zice Necula.
De patru ori pe an
Există varianta ca aşa numitul „poluator” să fie în limitele legale şi îmbâcsirea filtrelor să fie cauzată de conjuncturi speciale ca umiditatea excesivă din aer sau reacţii cu alți compuşi. Unica soluţie pe care o poate propune Necula este înlocuirea filtrelor, pe banii Termoficare SA. „Filtrele au fost achiziţionate de noi, nu fac parte din mentenanţă. Au costat 52.000 dolari, le-am montat acum două săptămâni şi de atunci nu au reapărut problemele”, declară managerul. Necula insistă că „costurile cu filtrele le amortizăm într-o zi de funcţionare a turbinei”. Termoficare SA şi-a pus în bugetul pe anul viitor patru schimbări de filtre.
Protecţie
Necula a insistat să arate că „turbina în sine nu are o problemă”. Filtrele care, îmbâscite, au dus la oprirea instalaţiei sunt sistemele de protecţie ale turbinei. „E păcat să se strice o turbină pentru că nu ai gestionat corect admisia de aer. Ca la o maşină, amestecul carburant trebuie filtrat. Când filtrele se înfundă, ajunge mai puţin aer la turbină. Pentru a nu vicia amestecul carburant al turbinei, turbina se opreşte”, spune managerul.
Ce zice raportul analizei
„Se pot observa depuneri de particule aderente sub formă de cruste, pe suprafaţa firelor materialului filtrant. Această depunere poate fi determinată de formarea unor picături foarte fine de apă, atingerea punctuljui de rouă. În urma interacţiei dintre particulele solide (praf, cărbune, aluminosilicaţi, gips) şi picpturile foarte fine de apă/umiditate acestea aderă la fibra, depunându-se în straturi succesive, până la colmatarea filtrului”, se arată în raportul analizei.
Particulele reţinute de filtru sunt prepondetrent carbon, într-o proporţie mai ridicată mai sunt magneziu şi sodiu. Experiţii apreciază că acestea pot proveni de la „cărbune, aluminosilicaţi, carbonat de calciu şi magneziu, silice, gips etc”
Ca observaţie, raportul analizei arată că „este posibil ca, începând cu lunile de toamnă, sfârşit de septembrie, octombrie şi ulterior, temperatura să scadă astfel încât vaporii de apă din aer să atingă valoarea punctului de rouă. În aceste condiţii nu se vor reţine pulberi (acestea ar putea fi scuturate) ci se va forma crustă”. Din cauza debitului mare de aer, crusta se uscă şi se întăreşte, rezultând într-un final colmatarea filtrului.
Capacităţile de producţie ale CET Oradea
– Turbina pe gaz- 53 Mwt (Mega wati termici)
– Turbina cu abur- 75 MWt
– CAF 1 (cazan cu apa fierbinte) – 116 MWt
– CAF 2(cazan cu apa fierbinte) – 116 MWt
Acestea însumează un total 360 MWTt. Vârful consumului în Oradea s-a întregistrat în condiţii de temperaturi de -15℃ , la 280 MWt.
Citiți principiile noastre de moderare aici!