Aproape 98% (97,9%) dintre antreprenorii care au răspuns unui sodaj realizat de Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR) spun că resimt creșteri ale costurilor produselor și serviciilor cauzate de scumpirile din ultima perioadă.
[eadvert]
72,8% dintre antreprenori au răspuns că au avut creșteri ale costurilor cuprinse între 10-30%, 18,5 % peste 30%, iar 8,7% au spus că sub 10%. În ceea ce privește creșterea prețurilor produselor/serviciilor în următoarea perioadă, 36,8% au menționat că au crescut între 10-30%, 31,6% au specificat că au crescut sub 10%, 25,3% au precizat că nu au crescut, iar restul de 6,3% au subliniat că au crescut peste 30%.
Cu privire la categoria de cost a cărei creștere le-a afectat activitatea, respondenții au considerat astfel (răspuns multiplu): creșterea costului materiei prime – 66,3%; creșterea costului energiei electrice – 65,3%; creșterea costului cu forța de muncă – 65,3%; creșterea costului serviciilor suport (transport, depozitare, comunicații etc) – 57,9%; creșterea costului gazului natural – 44,2%.
În ceea ce privește impactul generat de creșterile costurilor pentru compania antreprenorilor, aceștia au răspuns (răspuns multiplu): reducerea/amânarea investițiilor viitoare – 69,5%; diminuarea activității firmei – 31,6%; amânarea achiziționării unor programe de digitalizare a afacerii – 31,6%; reducerea costurilor cu pregătirea profesională a angajaților – 29,5%; dezvoltarea afacerii și realizarea de noi investiții – 29,5%; reducerea numărului de angajați – 17,9%; creșterea numărului de angajați – 15,8%; închiderea firmei – 6,3%.
Obiective
Antreprenorii consideră că principalele obiective pe termen scurt ale companiei sunt următoarele: 57,9% consideră că principalul obiectiv este menținerea activității și a angajaților la nivelul actual, 31,6% consideră că este reprezentat de dezvoltarea activității și creșterea numărului de angajați, iar 10,5% consideră că principalul obiectiv este diminuarea activității firmei.
83,2% dintre antreprenorii care au răspuns sondajului consideră că statul ar fi trebuit să întervină în stoparea scumpirilor.
Întrebați care consideră că sunt principalele măsuri pe care statul trebuie să le aplice în vederea diminuării impactului resimțit, antreprenorii au răspuns astfel: demararea urgentă a fondurilor europene 2021-2027 – 69,5%; alocarea de fonduri pentru IMM-uri din PNRR – 68,4%; diminuarea gradului de impozitare – 65,3%; investiții în infrastructură (rutieră-drumuri, autostrăzi, comunicații, gaze, energie electrică etc) – 57,9%; deblocarea măsurii 3 – Granturi pentru investiții – 40%; relocarea de fonduri spre investiții din CMF 2014-2020 – 34,7%; acordarea de subvenții în domeniul energetic – 27,4%.
Propunerile CNIPMMR
Pentru ameliorarea situației IMM-urilor, CNIPMMR propune mai multe proiecte. Unul dintre acestea, IMM Restart România vine cu un pachet de măsuri pentru susținerea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor cu capitalizare de piaţă medie. Ținta este mimimum 15.000 IMM finanțate pe an. Bugetul programului ar trebui să fie de 1.231.452.000 euro.
CNIPMMR mai propune un program Equity – Fond de capital de risc prin care să se asigure accesul la lichidități a IMM-urilor, respectiv a start-up-urilor inovative. Astfel IMM-urile nebancabile după intervenția Fondului vor reuși să întrunească condițiile de acces la credite. Ținta este – cel puțin 1.000 de firme finanțate. Bugetul programului: 205.000.000 euro.
Prin programul Romania Tech Nation se propune susținerea a cel puțin 300 de start-up-uri cu componenta digitală în fiecare județ, plus București. Activitatea propusă conține pe langă componenta financiară și o componentî educațională, de training și de mentorat. Beneficiarii interesați să aplice la acest program de finanțare vor trebui, în planurile de afaceri, să includă o componentă de digitalizare a activității. Ținta programului este înființarea a 300 de start-up-uri la nivelul fiecărui județ, plus în Municipiul București. Bugetul programului este de 546.000.000 euro.
Antreprenorii mai propun un Program pentru consolidarea dialogului social și dezvoltarea capacității instituționale și de management a partenerilor sociali. Acest program are ca scop realizarea unei reforme în ceea ce privește stabilirea salariului minim. Obiectivul reformei este crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional. Țintele acestui program sunt: O lege care să prevadă mecanismul de stabilire a salariului minim; Cel puțin 25 standarde ocupaționale noi create; Cel puțin 150 standarde ocupaționale actualizate; O hotărâre de Guvern care să cuprindă o nouă împărțire pe sectoare de activitate a activităților economice din România; Cinci organizații patronale/sindicale să fie acreditate ca organisme intermediare sau autorități de management private pentru intervenții specifice; Crearea unui instrument de promovare a politicilor publice de către partenerii sociali; Preluarea pe an, de către autoritățile publice, a cel puțin o politică publică inițiată de partenerii sociali. Bugetul estimat al programului este de 100.000.000 euro
Trimite articolul
X
Bota Serafim says: Să-i mănânce falimentul pe toți antreprenorii care dau salarii de mizerie în Oradea.
-
Lemnu Tănase says:
Patronii ar da salarii mai mari dar se tem că se vor “înfige”în ei (în bani)țiganii din parlamentul din Bucale .
Dacă tie ți-ar da 1000 de euro salar brut,tu tot “lefter popescu”ai rămâne, că ai duce acasă vreo 450 de euroi maxim adică vreo două mii şi ceva de lei. Un fleac. Restul i-ar lua gypsanii din parlament sub formă de taxe şi impozite.
Ştii tu… au de plătit cu ei ,200.000 de pensionari cu “pensii speciale” şi două milioane de bugetari care sunt pricipala masă de vot pe care mizează politrucii o dată la 4 ani.
Mihai says: “Antreprenorii se plâng”, “Antreprenorii considera”, ei propun, samd… Dar pe angajati i-a intrebat cineva? Sau parerea lor nu conteaza?
De faptul ca in Oradea, in TOATE domeniile salariile sunt mult sub media natioanala, ce zic antreprenorii? Cunosc firme de IT cu angajati atat la Cluj, Timisoara cat si la Oradea, care dau salarii mult mai mici angajatilor din Oradea. Desi lucreaza pe acelasi proiecte, au aceeasi productivitate, educatie, samd. Dar isi permit sa dea prostilor din Oradea salarii mai mici, ca doar n-au unde sa plece. Si pentru ca… la Oradea salariile trebuie sa fie mai mici decat la Cluj sau Timisoara.
Asa ca haideti sa nu mai privim aceasta specie numita “Antreprenor” ca pe un mare sfant. Fiecare isi urmareste propriul interes, nimeni nu-si face firma ca sa imparta profitul cu angajatii. In tarile mai civilizate, companiile ofera dupa 1 an actiuni sau procent din companie (mic, desigur), pentru a incuraja angajatul sa ramana si sa traga impreuna pentru a ridica valoarea companiei la care lucreaza. Ati auzit de asa ceva de la ai nostri mari antreprenori care se plang incontinuu?
