Compozitorul Mikis Theodorakis îşi descria faimoasa lucrare Axion Esti drept „o Biblie a poporului grec”, surprinzând esența spirituală și culturală a națiunii. Axion Esti a fost prezentată duminică seara, 24 august, în premieră naţională pe scena Teatrului de Stat Oradea, de către orchestra şi corul Filarmonicii de Stat Oradea, alături de baritonul Cătălin Țoropoc, baritonul Sorin Paina și actorul Richard Balint ca narator. Concertul a fost dirijat de Andrej Vesel, corul fiind dirijat de Laurențiu Bischin. Evenimentul sold out a făcut parte din programul estival INITIO 2025.

Înainte de începerea concertului, Florian Babțan – Varga, profesor de chitară clasică şi muzică de cameră la Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, a făcut o scurtă prezentare a celor două instrumente folosite în Axion Esti. Bouzouki, sufletul muzicii tradiţionale greceşti, este un intrument care a apărut pe teritoriul ţării la începutul secolului XX, cunoscut mai ales pentru celebrul dans sirtaki din filmul „Zorba”, iar mandolina, instrument apărut pe teritoriul Italiei, cu o vastă istorie încă din perioada barocă, este prezentă în lucrări ale unor compozitori ca Vivaldi sau Prokofiev, dar şi în cunoscuta piesă din capodopera cinematografică „Naşul”.

La pupitrul dirijoral a urcat Andrej Vesel, care a amintit că urmează să se audieze „ceva special, ceva ce nu s-a dirijat în România până acum, ceva foarte important pentru poporul grec”.

Dirijorul permanent al Filarmonicii orădene l-a prezentat apoi în câteva cuvinte pe compozitorul Mikis Theodorakis: „Theodorakis a studiat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial în Atena şi a fost în acelaşi timp un oponent al regimului nazist. După ce şi-a terminat studiile, şi s-a încheiat şi războiul, a plecat la Paris şi a studiat cu unul dintre cei mai importanţi compozitori ai secolului XX, Olivier Messiaen. A fost unul dintre cei mai talentaţi studenţi de la Paris la începutul anilor ’50, luând calea muzicii clasice contemporane, ceea ce înseamnă că a fost influenţat de Șostakovici, Stravinski, de profesorul său Messiaen, de Bartok”, spune dirijorul.

Vesel aminteşte că Theodorakis a început apoi să compună muzică pentru filme. America l-a iubit, Hollywood-ul l-a iubit şi l-au dorit acolo, dar compozitorul grec ar fi spus că îşi iubeşte ţara prea mult şi trebuie să îşi servească poporul prin muzică.

„A primit şi premii. A fost recomandat de Darius Milhaud, unul dintre importanţii compozitori ai secolului XX, pentru premiul de Cel mai bun tânăr compozitor din acele vremuri. A fost chiar şi la Moscova, când Șostakovici a fost în juriu. Era în 1958, era încă tânăr, şi a primit medalia de aur şi locul I pentru compoziţiile sale. La final s-a hotărât să respingă tot ce învăţase până atunci în sensul stilului. A spus: trebuie să fac muzică în aşa fel încât să atingă sufletele oamenilor din Grecia. A început să lucreze cu scriitori importanţi ai vremii, a scris multe piese şi tot mai mulţi oameni s-au îndrăgostit de muzica lui. A devenit un erou naţional. Veţi simţi spiritul grec în muzica sa”, a spus Vesel.

„Bucuraţi-vă de această seară!”

Dirijorul a explicat că la începutul oratoriului se va auzi muzica contemporană, haosul de la facerea lumii. Imediat după aceea, compoziţia va ajunge la stilul cântărilor bizantine din biserici. „Theodorakis a fost o personalitate fascinantă, muzica va vorbi pentru el, iar cel mai important lucru sunt cuvintele, care pentru acest concert au fost traduse în limba română. Theodorakis spunea că tot ceea ce face prin muzică este să servească cuvântul. Bucuraţi-vă de această seară!”, a încheiat Andrej Vesel.

Oratoriul a fost cântat în limba greacă, dar versurile lui Odysseas Elytis, laureat la Premiului Nobel, au fost traduse în limba română pentru public, rulând pe ecranul electronic de deasupra scenei.

Lucrarea Axion Esti reflectă identitatea națională greacă, de la istoria sa tumultoasă, până la unitatea națională, îmbinând elemente folclorice grecești (bouzouki, mandolină, santouri) cu tonalitatea liturgică și muzica clasică, o compoziţie profund expresivă care atinge sufletul, aşa cum şi-a dorit Theodorakis.

Structura oratoriului este alcătuită din trei părți: Geneza, Pasiunea și Axion Esti, reprezentând nașterea, viața, suferința, moartea și nemurirea. Fiecare parte are în componența sa mai multe piese, unele devenind cântece interpretate frecvent în Grecia. Piese precum „Ena to Helidoni” și „Tis dikeosinis ilie noite” ies în evidență prin muzicalitate și prin rezonanță emoțională. De altfel, la finalul concertului de pe scena Teatrului orădean, după îndelungi aplauze, publicul a reascultat la bis frumoasa „Tis dikeosinis ilie noite” (Soare pătrunzător al dreptăţii), ţinând cu palmele ritmul piesei.

La eveniment au fost prezenţi şi cei trei episcopi de Oradea: episcopul ortodox Sofronie Drincec, episcopul greco-catolic Virgil Bercea şi episcopul romano-catolic Böcskei László.