Un program guvernamental cu punctaj calculat pe loc, ce poate fi depus online. Suma maximă ce poate fi accesată: 200.000 de lei. Sosit la Oradea pentru a explica programul Start-up Nation, secretarul de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Harry Ilan Laufer (n. 1983), a sosit în redacţia Jurnal Bihorean&BIHON.
Laufer este omul care a adus celebrul brand de îmbrăcăminte H&M în România.
Prevenţie la amenzi
Născut în România şi crescut în Israel până la vârsta de 14 ani, tânărul demnitar român de origine evreiască spune că la stat munceşte la fel de mult ca în privat.
„Doar că la stat nu toate se mişcă la fel de mult ca în privat. Trebuie să îţi creezi o echipă. În rest, cred că există şi diferenţe, sunt experienţe pe care nu le poţi trăi în privat. La stat, poţi face lucruri cu un impact mult mai mare în societate”, ne declară Laufer, venind la concret: „Lucrez intens la legea prevenţiei, astfel încât cei din mediul privat să nu poată fi amendaţi din prima de către autorităţile de control, care vor fi obligate să emită termene de conformare. De asemenea, toate instituţiile cu abilitare de control vor fi obligate să facă informări legate de obligaţiile pe care le au. Vom crea un portal central, unic, unde se va arăta care sunt contravenţiile ce intră sau nu sub incidenţa legii, astfel încât cei din mediul privat să fie bine pregătiţi când sunt controlaţi de Stat”, afirmă Laufer.
Omul admite că românul cu o afacere pe cap are nevoie să se simtă cât mai puţin opresat de organele Statului. Aceasta într-o ţară încă post-comunistă, în care marea majoritate a populaţiei nu a avut contact cu cultura antreprenorială. De aceea, în ultimă instanţă, slujba la Stat e încă văzută ca un refugiu convenabil, căutat cu abnegaţie de mulţi români.
În esenţă, programul pro-afaceri Start-up Nation – România are în vedere finanţarea cu până la maximum 200.000 de lei a firmelor înfiinţate după intrarea în vigoare a OUG 10/2017, publicată în Monitorul Oficial din 30 ianuarie 2017. Cu condiţia ca aplicantul să înfiinţeze două locuri de muncă cu normă întreagă. Cei care înfiinţează un singur loc de muncă pot accesa până la 100.000 de lei.
Laufer se aşteaptă ca în acest an 10 – 12.000 de firme să se înfiinţeze prin acest program, prevăzut pentru a demara în data de 2 mai. Aspect important, proiectele vor putea fi depuse online, iar punctajul va fi calculat pe loc, înainte ca aplicantul să confirme (sau nu) trimiterea documentelor cerute.
Pentru capitalul românesc
În dialogul cu redactorul JB&BIHON, Laufer a subliniat în repetate rânduri importanţa pe care Guvernul Grindeanu o acordă revigorării capitalului românesc. În schimb, aduce în discuţie oportunitatea impozităţii progresive pentru marile afaceri aduse de companiile multinaţionale!
„Impozitarea multinaţionalelor trebuie să fie direct proporţională cu profitul. Trebuie să o luăm în seamă dacă vrem ca şi capitalul românesc să se dezvolte în condiţii propice”, afirmă Laufer. Totuşi, dincolo de patrioticele intenţii guvernamentale, secretarului de stat i s-a adus aminte de momentele din urmă cu doi ani când, pe fondul relaxării fiscale clamate de Guvernul Ponta, Antifrauda făcea ravagii în ţară, închizând mii şi mii de afaceri – marea lor majoritate afaceri de subzistenţă.
„Da, cred că marea evaziune e în altă parte, nu la micii întreprinzători. Cred că România ar trebui să se concentreze în marile zone de evaziune. Totuşi, nu cred că Guvernul Grindeanu vrea să-şi rotunjească bugetul prin amendarea mediului economic. Dorim crearea unui mediu propice şi funcţional pentru mediul de afaceri românesc, tocmai prin neexercitarea presiunii asupra lor”, asigură omul de la Ministerul IMM.
Laufer îşi întăreşte poziţia expusă, afirmând cum premierul Grindeanu a insistat, în discuţiile avute cu instituţiile de control ale Statului, că doreşte un raport de echilibru între Statul care controlează şi firma care suportă controlul.
Un alt aspect învederat de jurnalist demnitarului PSD: legislaţia românească foarte stufoasă, autorizările, avizele, certificările, licenţele, brevetele şamd. impuse în diverse domenii de activitate ce nu fac altceva decât să încurajeze business-ul de nişă al experţilor agreaţi de Stat, specializaţi în emiterea „patalamalelor” cerute de acelaşi Stat Român.
Laufer a admis acest deficit sistemic tradus (şi) prin excesul birocratic. Însă, ca soluţie, Laufer propune tot un soi de birocratizare la nivel guvernamental. Cum? Prin înfiinţarea „departamentului de debirocratizare” la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Acesta ar avea în vedere evaluarea trimestrială a gradului de birocratizare a aparatului guvernamental, transmite Ilan Laufer, optimist că o asemenea măsură ar da randament.
Unde sunt meseriaşii?
Laufer susţine că Guvernul pe care-l reprezintă nu va relaxa fiscal doar pentru a introduce noi biruri fiscale pe spatele antreprenorilor români. Şi totuşi, realitatea demonstrează că bugetul de stat este primul beneficiar al măririi salariului minim pe economie, la 1.450 de lei – tot o decizie a Guvernului Grindeanu, care însă nu bucură mediul antreprenorial. Dimpotrivă. Pesedistul parează astfel:
„Salariul minim pe economie şi acum mi se pare foarte mic. Să nu uităm că suntem în Uniunea Europeană şi ne dorim să fim o ţară cu un program strategic foarte clar: să devenim mult mai calitativi şi competenţi”, afirmă Harry Ilan Laufer.
Este o afirmaţie ce aduce în discuţie un alt subiect sensibil: exodul masiv al românilor peste graniţe, fenomen ce lasă economia românească fără resursa umană competentă. Iar capitalismul nu poate funcţiona fără capitalul uman.
Cum România este ţara care după comunism şi-a distrus sistemul de învăţământ profesional şi a exportat în masă forţă de muncă competentă şi calificată, redactorul JB&BIHON l-a provocat pe Laufer să susţină în cadrul Guvernului Grindeanu ajustarea legislaţiei în vigoare pentru încurajarea învăţământului în sistem dual.
Rezultatul prognozat: şansa ca economia românească să-şi regăsească acei profesionişti cu studii medii – meseriaşii de care societatea are nevoie urgentă şi pe care-i găseşte tot mai greu în interiorul graniţelor.
Avântul Guvernului PSD spre sprijinirea mediului antreprenorial naoş românesc are toate şansele să-şi rateze ţinta dacă nu este dublat de măsuri de încurajare a unui sistem educaţional care să răspundă cu adevărat cerinţelor de pe piaţa forţei de muncă. Altfel, România şomerilor cu diplomă universitară va cădea examenul de maturitate în spaţiul economic european. Şi dacă 2007 e deja departe, 2025 se apropie cu repeziciune.
Citiți principiile noastre de moderare aici!