Peste 150 de cercetători de la cele mai importante muzee din ţară prezintă, la Oradea, rezultatele obţinute pe o suită de şantiere arheologice. A 48-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice a început joi, în Cetatea Oradea.
Ca gazdă, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, i-a salutat joi pe oaspeţi şi a explicat că ar fi preferat să organizeze sesiunea în noul sediu de la Garnizoană, „unde sunt săli pentru 400 – 500 de participanţi” dar că viitorul sediu al MŢC este încă „în lucru”.
„Cu atât mai mult mulţumim Administraţiei Cetăţii Oradea pentru că ne-a pus sala de conferinţe la dispoziţie chiar dacă şi acest edificiu deosebit este şi el încă în lucru”, a mai spus Chiriac.
Apoi, directorul Comisiei Naţionale de Arheologie, Zeno Karl Pinter, şi-a îndemnat colegii la un moment de reculegere în memoria colegilor dispăruţi în ultimul an, printre care şi universitarul orădean Barbu Ştefănescu.
În continuare, Zeno Karl Pinter a prezentat principalele probleme cu care s-a confruntat Comisia Naţională de Arheologie în 2013.
„Personal consider că finanţarea cercetărilor arheologice sistematice a fost sub-finanţată în ultimii ani, Guvernul alocând doar un milion de lei anual la nivel de ţară. Ori în 2011 am avut 124 şantiere, în 2012 am avut 107 şantiere iar în 2013 s-au finanţat 136 de şantiere sistematice. În aceste condiţii, o sursă foarte importantă au fost şantierele preventive de descărcare arheologică pe traseele marilor proiecte de infrastructură: drumuri naţionale şi autostrăzi”, a spus Pinter.
Detectoarele, un flagel
Potrivit acestuia, o altă problemă sunt detectoarele de metale, pentru care anul trecut s-au cerut doar 26 de autorizări, toate pentru arheologi.
„În România e un dezastru datorită acestor instrumente. E un flagel care bântuie arheologia românească. S-a şi încercat modificarea legislaţiei. Ştim că tebuie să ne aliniem la legislaţia europeană dar trebuie să oprim braconierii de tezaure”, a atenţionat Zeno Karl Pinter. Aceasta în contextul în care la Sesiunea Naţională de la Oradea participă şi comisarul de patrimoniu Marius Ciută de la Poliţia Judeţului Alba, implicat direct în identificarea grupărilor care braconează monede şi brăţări dacice de aur.
În continuare, Daniela Călinescu a transmis mesajul prefectului Claudiu Pop.
Ultima cuvântare oficială i-a aparţinut directorului Direcţiei Judeţene de Cultură (DJC) Bihor, Lucian Silaghi. Acesta a menţionat că Direcţia de Cultură a avizat în 2013 zece rapoarte de cercetare arheologică şi a eliberat patru certificate de descărcare arheologică. Silaghi a menţionat şi câteva din cele 435 de monumente istorice din Bihor precum fortificaţia „Cetăţuia dacică” de la Tăşad, ruinele monastice de la Voivozi şi Sânicolau de Beiuş, Cetatea lui Menumorut de la Biharia.
Amendă în Situl Salca
Pentru intervenţii neautorizate în situri arheologice, Direcţia Judeţeană de Cultură a stat la originea deschiderii a două dosare penale de către IPJ Bihor. Totodată, Lucian Silaghi a exemplificat şi cu o amendă de 10.000 de lei aplicată în luna martie 2014 unui agent economic pentru intervenţia fără autorizaţie arheologică în Situl Salca din Oradea.
Astăzi, de la ora 10, cercetătorii arheologi se vor întâlni, în Cetate, cu secretarul de stat Csilla Hegedus, după care vor continua raportările despre campaniile desfăşurate anul trecut, unii în Cetate, alţii la Muzeul „Aurel Lazăr”.
Manifestarea ştiinţifică reuneşte peste 150 de participanţi de la Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Bruckenthal, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Ţării Crişurilor, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca, Institutul de Arheologie Bucureşti, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!