Vizitatorii care vin la expoziţia contemporană de artă decorativă FormArt, deschisă sâmbătă la Galerii de Arta-Reperaj. Cetate, şi care privesc cu neîncredere arta decorativă, ca pe o Cenuşăreasă a artelor majore, vor trebui să recunoască admirând expoziţia că aici arta decorativă şi-a câştigat statutul de Regină. Fiecare lucrare transmite un mesaj, nu este un obiect ambiental oarecare, este un manifest transmis cu curaj, prin mijloace decorative. 64 de artişti au răspuns apelului curatorului şi artistului vizual Mihaela Tatulescu, venind în expoziţie cu lucrări noi, sau cu idei mai vechi adaptate conceptului.

[eadvert]

Etalarea lucrărilor, modul în care au fost armonizate pentru ca acestea să trăiască în ansamblu, a însemnat un tur de forţă de două zile până la deschiderea expoziţiei. Mihaela Tătulescu a invitat câteva nume din arta decorativă: Gabriela Cristu, Traian Boicescu, Raveca Brânzaş, Mariana Gheorghiu, Mariana Grumăzescu, Daniela Frumuşeanu, Gloria Gratti, Nicolae Moldovan, Valentina Ştefănescu, Ileana Horoba. „Sunt doar flash-uri din arta contemporană pentru a putea avea o privire de ansamblu asupra artei decorative contemporane. Artiști foarte buni mai sunt, dar din păcate spațiul galeriei Reperaj este destul de mic. Tot ca invitaţi speciali sunt şi Suzana Fântânariu şi Lucian Irimescu, artiști care vin din zona graficii, dar interferează cu decorativul prin instalațiile propuse”, precizează curatorul.

„Azi avem o altfel de expoziție, de artă decorativă, în care avem foarte mulți invitați. Faptul că au fost invitați și artiști din țară i se datorează Mihaelei Tătulescu, care este curator şi profesor de arte decorative, iar textele explicative aparţin criticului şi istoricului de artă, Aurel Chiriac”, a spus Vioara Bara, preşedinta filialei Oradea a UAP în deschiderea expoziţiei. Aceasta a atras atenţia asupra faptului că, după model occidental, la fiecare lucrare a fost afişată o scurtă descriere scrisă de Aurel Chiriac, motiv de a zăbovi mai mult în faţa fiecărei opere spre a-i prinde esenţa.

„Modul în care se interferează stilurile, tehnicile prezente, mesajele, raporturile dintre iraţionalitatea căutată şi imaginarul sobru, sentimentul de diversitate artistică împinsă către limite, ambientul general care se coagulează într-o demonstraţie în sine, preponderenţa formei care în fiecare caz în parte iese din sine şi exprimă altceva – decorativă, picturală, spaţială ambientală – ne-a obligat oarecum să propunem parafrazarea fiecărei lucrări în parte decât să încercăm o uniformizare, dacă nu chiar o nivelare a expoziţiei în sine. E drept, unele lucrări pot fi înscrise în aceleaşi arhipelaguri plastice, dar a le fi grupat ar fi însemnat, inevitabil, o degradare a valorii individualităţilor prezente”, punctează Aurel Chiriac.
Criticul subliniază faptul că expoziţia este de un nivel naţional indiscutabil, orice muzeu sau galerie de artă contemporană din ţară putând să o găzduiască. „Expoziţia aceasta e caracterizată, înainte de toate, prin profilul plastic şi ideatic pe care îl aduce. Că are un metabolism propriu care echivalează, într-o lume hăbăucă, cu triumful artei, a semnificaţiilor profunde şi de multe ori pierdute asupra unei realităţi care se retrage tot mai mult în tenebre. Ori că – de ce nu? – se identifică ea însăşi cu o altă contemporaneitate, mai generoasă, mai ofertantă decât realitatea în sine. Iar stilistica unei lumi paralele propusă de FormArt e doza de echilibru interior de care cu toţii avem nevoie”, încheie Aurel Chiriac.

Starea de bine cu noi înşine

Curatorul Mihaela Tătulescu a legat acest eveniment de formă. „Moştenim cuvândul latinesc forma păstrând numeroase interpretări, de la expresia clară a obiectului, până la abstract. Expoziţia are mai multe perspective, de la tradiţional – avem tapiseriile monumentale care aduc acea notă de clasic şi de întoarcere în trecut – la instalaţiile care trebuie să comunice arta decorativă chiar dacă a depăşit până la urmă funcţionalul, simţind nevoia de comunicare. Arta decorativă, deşi se referă la «glazura» aceea care ne farmecă întotdeauna, ea spune mult mai multe lucruri. Pentru că aşa suntem făcuţi, ca atunci când ne creem un ambient, să încercăm să povestim ceva prin acel ambient. Nu este numai o simplă formă de a ne simţi bine. Ambientul înseamnă şi ambient interior, starea de bine cu noi înşine. În expoziţia aceasta, revenind la formă, la acest cuvânt simplu dar atât de important, artiştii au venit cu atâtea semne şi simboluri traduse în notă contemporană, încât forma începe să iasă din starea ei practică, începe să crească, să transmită, şi generaţiile o dau mai departe din mers. În fiecare lucrare artistul spune o poveste, depinde de tine dacă ştii să o citeşti”, explică Mihaela Tătulescu.

În expoziţie se poate observa foarte mult experiment, după cum apreciază curatorul, artiştii decoratori încercând să fie văzuţi, să atragă atenţia fiecărui privitor printr-un mesaj anume, prin formă. Lucrările pot fi admitrate timp de trei săptămâni în Galerii de Artă-Reperaj. Cetate, Corp „C”.

Expun artiştii:

Ana Maria Abrudan(Cluj-Napoca), Mariana Achim, Corina Andor, Dorina Andrei Aldea, Letiția Apostol, Corina Baciu, Vioara Bara, Diana Gabriela Bohnstedt Gavrilaș, Traian Boicescu (Rm-Vâlcea), Maria Bologa, Maria Braun, Ana Raveica Brânzaș (Cluj -Napoca), Sanda Aurelia Ceuca( Rm.- Valcea), Mihai Chițu (Curtea de Argeș), Alexandra Chiș, Elena Felicia Cîmpian, Gabriela Cristu (București), Ilie Duță (Timișoara), Erzsébet Dobos, Suzana Fântânariu (Timișoara), Dorotheea Fleiss ( Carei), Daniela Frumușeanu (București), Mariana Gheorghiu (Cluj Napoca), Maria Gliga (Tg.Mureș), Gloria Gratti (Timisoara), Mariana Grumăzescu (București), Hollo Barna, Ileana Horoba-Danci (Baia Mare), Remus Ilisie, Rodica Indig,Lucian Irimescu (Craiova), Anamaria Istoc, Janko-Szep Noemi, Marta Jakobovits, Gabriel Jordan, Adi Judea, Károly-Zöld Gyöngy (Cluj-Napoca), Iulia Mago, Márton Katalin, Andreea Anamaria Meza, Magda Mocan, Nicolae Moldovan (Timisoara), Alice Mondoacă, Eveline Naghy, Diana Oțet (Cluj- Napoca), Adi Peter, Elena Claudia Peter, Ovi D. Pop, Angela Popescu (Cluj-Napoca), Adela Popp, Adela Rusu, Marcel Slezinger, Angela Szabo, Ramona Șlug (Curtea de Argeș), Valentina Ștefănescu (Timisoara), Mihaela Tătulescu, Epaminonda Tiotiu ( Cluj Napoca), Radu Tîrnovean, Gyongyi Kerekes Ujvarossy, Laura Ungur, Adina Vesa, Teodora Vlaicu.