Cum stau lucrurile cu adevărat în arta naivă contemporană autohtonă, discutăm cu mai mulţi actori implicaţi în critica, organizarea de evenimente, curatoriatul sau şcoala artei naive româneşti. „Care este raţiunea artei naive contemporane româneşti ? Cum vedeţi scena de artă naivă contemporană din România din această perspectivă ?”.

Foto: AANR

Sunt înterebări la care ne-au răspuns Ramona Novicov, critic de artă, Mircea Stroe, preşedinte al Asociaţiei Artiştilor Naivi din România și Liviu Andronic, director al Şcolii Populare de Arte din Botoşani. „Arta naivă punctează un alt parcurs şi tonus creativ, foarte interesant din punctul de vedere al psihologiei artei. Ea menţine o linie alternativă în raport cu arta profesionistă, o linie mereu proaspătă, hrănită din melosul popular.

Prin arta naivă, vorbeşte energia creatoare ancestrală, irepresibilă, ce apare la suprafaţa expresiei plastice asemeni unui izvor spontan. Prin această spontaneitate şi prospeţime, este valoroasă”, consideră criticul Ramona Novicov.

Tributară mercantilismului

În ceea ce privește viziunea lui Mircea Stroe, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Naivi din România„ o parte din arta naivă contemporană românească este, la ora actuală, tributară mercantilismului. Putem schimba acest lucru şi cred că va merita. Arta naivă românească are un mare potenţial, încă nedetectat”. „Rațiunea artei naive contemporane românești rezidă din însăși existența ei”, consideră Liviu Andronic, director la Şcoala Populară de Arte Botoşani.

Fiecare dintre cei trei interlocutori are o profesie diferită, abordând deci arta din aproape toate unghiurile. Ei au vorbit despre valoarea artiștilor naivi din România și despre cei care au ajuns să expună în galerii mari sau în străinătate. „Există deja vedete, artişti consacraţi ai acestui gen distinct. Talentul îşi spune cuvântul, evident, deci există o ierarhie valorică.

Unii sunt deopotrivă imaginativi dar şi tehnici, dobândind astfel un stil propriu de exprimare. Ei sunt remarcaţi de colecţionari şi alimentează piaţa artistică cu lucrări deosebite, în limitele genului lor”, spune Ramona Novicov. Mircea Stroe e catogoric în ceea ce privește valoarea artiștilor naivi din România, subliniind însă că „puţini dintre ei au ajuns în galerii mari, dar există destui încă nedescoperiţi de curatori şi colecţionari”. „Pentru mine, cei mai valoroși artiști sunt cei care se exprimă. Nu știu care e diferența între a expune la Botoșani sau la New York. Poate pecuniară !?”, se întreabă retoric Liviu Andronic.

Reprezentarea curatoriatului de artă naivă, a colecţionarilor de artă naivă românească, a fost o altă temă dezbătută cu cei trei protagoniști. „Curatoriatul este curatoriat. El poate fi profesionist sau diletant. Cel diletant recurge mai mult sau mai puţin abil la improvizaţii facile sau spectaculoase, dar este lipsit de concept.

Conceptul expoziţional e cel care conferă calitate unui act curatorial. Nu cunosc în detaliu felul în care funcţionează piaţa artistică în domeniul artei naive, dar sunt convinsă că există oameni care înţeleg fenomenul şi îl văd fie ca pe o afacere profitabilă, fie ca un prilej real de bucurie estetică, fie ambele la un loc. În acest sens, al extinderii şi evaluării pieţei de artă naivă, existenţa Asociaţiei Artiştilor Naivi din România joacă un rol pe care îl văd foarte important”, consideră criticul Ramona Novicov.

Curatori de artă naivă, în accepţiunea termenului de «curator», stricto sensu, sunt foarte puţini, susține președintele AANR. „Ca să fim sinceri, din cei puţini existenţi, mare parte nici măcar nu se pot numi curatori. Ei sunt doar angajaţi în instituţii publice, care ar trebui să se ocupe cu chestii legate de cultură şi artă populară şi cum nu prea au activitate şi trebuie să-şi justifice cumva salariile, inventează tot soiul de expoziţii de artă naivă, unele dintre ele fără nici un rost şi fără nici un ecou. Există însă şi câţiva curatori competenţi, care «dau tonul» în domeniu.

Colecţionarii de artă naivă sunt în creştere numerică accentuată de câţiva ani încoace. Oameni pasionaţi, avizaţi, care cumpără selectiv şi nu numai de la artişti care au ceva de spus, «vîrfurile» artei naive româneşti, dar şi de la debutanţi cu mare potenţial. Asociaţia Artiştilor Naivi din România consiliază câţiva dintre aceştia şi vă pot spune că valoarea colecţiei lor va creşte în timp, mai ales că mulţi dintre artiştii naivi membri ai asociaţiei sunt oameni foarte în vârstă şi nu se ştie cât vor mai putea picta”, a precizat Mircea Stroe.

„Există atât colecţionari, cât şi investitori în arta naivă românească. Ambii îşi profesionalizează creşterea investiţiei, devenind curioşi şi interesaţi de valoarea monetară a colecţiei lor. Investiţia în artă, în general, este o alternativă investiţională viabilă, deoarece cotele artiştilor naivi români nici măcar nu se apropie de maturitatea meritată”, anticipează Liviu Andronic.

„Nu-i nevoie de bugete exorbitante pentru a investi în arta naivă românească. În plus, cei despre care ştiu personal că deţin o colecţie de artă naivă, au o relaţie specială cu obiectele pasiunii lor”, dezvăluie directorul Şcolii Populară de Arte Botoşani perspectiva sa despre colecţii şi colecţionari de artă naivă pentru ţara noastră.

Criticul Ramona Novicov pledează pentru „o abordare profesionistă, calificată, a acestui fenomen artistic, încurajarea lui, valorizarea lui în funcţie de calităţi estetice certe. Colecţionarii pot genera o emulaţie benefică pentru pictorii naivi, pot direcţiona cote valorice bazate pe criterii reale”, în timp ce președintele AANR consideră că pentru a fi un colecționar avizat, e nevoie de „pasiune, conştiinţa valorii acestor artişti naivi care au contribuit la supravieţuirea prin cultură a naţiunii noastre, gusturi personale.

Eu recomand oricui să aibă în vedere, la achiziţionarea de artă naivă, dincolo de creşterea valorii de piaţă a unui artist, de criteriile estetice personale, de gust şi valoare intrinsecă. Să cumpere ce le place, dar să-şi educe permanent gusturile, căci arta naivă este în primul rând o investiţie de suflet”.

În ceea ce privește criteriile de selecție a artiștilor naivi care participă la Festivalul Naţional de Artă Naivă, eveniment care va avea vernisajul pe 17 octombrie, la Muzeul Țării Crișurilor, Ramona Novicov consideră că trebuie să primeze „viziunea sa plastică, adică modul de a transfigura realitatea, deci încărcătura poetică a imaginii, susţinută de calitatea înaltă a execuţiei tehnice”. La aceste ingrediente, Mircea Stroe adaugă „calitatea lucrărilor, imaginaţia, tehnica, coloristica”, iar Liviu Andronic „expresia artistică”.