Artiştii şi scriitorii, nume de străzi la Beiuş

Aceasta s-ar putea materializa prin acordarea titlurilor de cetăţeni de onoare, dar şi prin denumirile date unor străzi.

Intenţia a fost exprimată de primarul Beiuşului, Petru Mlendea, la salonul de carte al scriitorilor din Beiuş, găzduit de Muzeu cu prilejul Târgului de Toamnă, eveniment aflat la prima ediţie.

Este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, membră a Grup D Art Escola Spania, membră a International Association of Art UNESCO.

A expus de la Beiuş până în California, din Franţa până în Austria. Lucrările ei au fost apreciate la „Le Printemps des Muses”, Consiliul Europei, Geneva (Elveția), „The Touch of Muses”, Palatul ONU, la Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti, la Galeria Mar din Barcelona, la Galeria Salduba (Zaragoza, Spania), Galeria Terra Ferma (Lleida, Spania), la Galeria E. Arimany (Tarragona, Spania), la al XII-lea Salon de vară de pictură și sculptură „Epinouze” (Drome, Franța), în cadrul expoziţiei itinerante din Tirol (Austria), la expoziţia itinerantă Haga – Stockholm – Koln, dar şi la Bella Vista, Santa Barbara (California, SUA).

Cu originalitate şi o imaginaţie debordantă, beiuşeanca Stela Vesa este una dintre importantele personalităţi ale artei contemporane. Şi nominalizată ca potenţial cetăţean de onoare al Beiuşului de către primarul Petru Mlendea. Primarul Beiuşului şi-a început discursul la salonul de carte cu un citat din Mihai Eminescu care afirma că „munca unui om se poate plăti.

Caracterul, cultura lui, nici gând”, şi cu unul din Emanuel Kant, care afirma că „poporul lipsit de cultură poate fi foarte uşor manevrat”. „Această ultimă afirmaţie nu o putem face atunci când este vorba despre personalităţile şcolite la Beiuş”, a continuat primarul Mlendea, care a ţinut să sublinieze că oraşul şi-a depăşit demult statutul de târg, dovadă fiind şi faptul că un orăşel de 11.000 de locuitori şcoleşte 5.000 de elevi. La salonul de carte au fost expuse volume ale autorilor beiuşeni din toate domeniile, aşa cum a subliniat şi directorul Muzeului din Beiuş, Cristian Ţoţa.

Cel mai consistent volum e cel coordonat de Ioan Degău, „Beiuşul şi lumea lui”. Au putut fi descoperite titluri precum: „Şcoalele din Beiuş 1828-1928” de Constantin Pavel, „Catabasis” de Nicolae Brânda, „Răstimpuri” de Elis Armeanu, „Catedrala cimitirului din deal” de Ioan Dărbăneanu, „Interfeţe educaţionale europene” de Maria Vaida, „Din trecutul Beiuşului” de Petru Papp, „Slobozi, Doamne, glasul meu” de Constantin Sava şi multe altele.