Anca Grama a preluat conducerea Direcției de Asistență Socială Oradea (DASO) la 1 martie 2021, într-un moment în care presiunea pe sistemul social era maximă. Instituția era deja implicată direct în sprijinirea celor mai vulnerabili, iar pandemia a accentuat rolul DASO ca structură de intervenție de primă linie. „

Am găsit o instituție cu oameni profesioniști, pentru că s-au făcut multe pe partea socială în Oradea. A fost perioada de pandemie, când Direcția a fost în linia 1, ajutând persoanele defavorizate cu alimente, pe cei care erau izolați la domiciliu, pe vârstnicii care nu aveau voie să iasă din casă”, povestește Anca Grama.

Vârstnicilor li se făceau cumpărături, li se ridicau rețetele de la medicii de familie, iar pentru persoanele vulnerabile a fost deschisă inclusiv o linie telefonică dedicată suportului psihologic. Această linie a rămas funcțională și după pandemie, fiind extinsă pentru alte categorii de persoane aflate în dificultate.

„O consiliere psihologică este foarte scumpă pentru unele persoane. După pandemie au apărut și alte probleme în comunitate: persoane care și-au pierdut locul de muncă, familii care s-au destrămat. E un număr destul de mare de persoane care accesează acest serviciu”, explică directoarea DASO.

Statul nu poate face totul singur

Un principiu de bază al modului în care funcționează DASO, spune Anca Grama, este colaborarea cu mediul privat, ONG-uri și voluntari. Ideea este una pragmatică: statul nu poate și nu trebuie să facă totul singur.

„Noi punem preț foarte mult pe mediul privat. Dacă doar instituțiile statului oferă servicii sociale, cheltuielile cresc foarte mult. În plus, sunt ONG-uri și voluntari care vor să se implice și pot fi găsite soluții în colaborare cu ei. Sunt și oameni care sunt dispuși să plătească. Nu cred că noi, ca instituții ale statului, ar trebui să avem Centre pentru vârstnici, rezidențiale. Adică ai muncit toată viața, după care copiii îți pleacă în străinătate, în altă localitate etc., nu te pot îngriji sau nu locuiesc cu tine. Tu nu te descurci singur acasă și dorești sau ești nevoit să te internezi într-un astfel de centru rezidențial, unde tu primești îngrijire 24 de ore din 24. Doar că, sigur, trebuie să plătești pentru acel serviciu. Că plătești din pensie, că te ajută și copiii, că ești încadrat și într-un grad de handicap, plătești din acea indemnizație. În concluzie, și dacă noi am deschide astfel de centre, ar trebui să cerem acești bani. Iar atunci, Primăria Oradea a pus teren la dispoziție și a construit prin fonduri europene un Centru pentru vârstnici în Episcopia, pe care l-a dat în administrație Asociației Smiles, deci este o colaborare. În felul acesta nu a trebuit să angajeze 40 de persoane sau de câte ar fi fost nevoie. Așa se întâmplă și în străinătate. Mare parte din serviciile sociale sunt furnizate și administrate de entități private și funcționează bine”, spune Anca Grama.

Deschiși spre comunitate

Problema finanțării asistenței sociale este una constantă, iar DASO a ales să răspundă nu prin extinderea aparatului birocratic, ci prin mutarea intervenției în comunitate.

„Ne-am gândit să venim cu programe în comunitate pentru care nu este nevoie de buget suplimentar. Să nu așteptăm să vină oamenii la noi, ci să mergem noi spre ei”, explică Anca Grama.

Nevoile au fost identificate din sesizările primite de la școli și din realitățile observate în comunitate: tineri care s-au izolat după pandemie, consum de substanțe interzise, violență domestică, dependențe, singurătatea vârstnicilor.

„Am zis că putem ajuta cu echipa noastră de profesioniști, dar și prin colaborări cu ONG-uri, asociații și voluntari, să venim cu proiecte care nu necesită neapărat bani în plus de la buget”, precizează directoarea DASO.

Printre programele derulate se numără campania „Iluzia fericirii”, demarată în 2022, axată pe prevenirea consumului de substanțe interzise în rândul tinerilor, prin utilizarea unor ochelari care simulează efectele acestora.

„Le explicăm că există metode alternative de a-ți petrece timpul liber: prin sport, alimentație sănătoasă, lectură. Să încerce să își ocupe timpul liber cu ceva sănătos”, spune Anca.

Programul „Agenda familiei”, tot din 2022, a adus lunar la aceeași masă părinți, bunici, psihologi și directori de școli, pentru discuții aplicate despre relații de familie, educație și adolescență. Un alt proiect de impact a fost programul de meditații.

„Am lucrat cu vreo 30 de profesori și studenți voluntari și aveam în fiecare zi, de la 16:00 la 18:00, atât la sediul central, cât și la centrele multifuncționale din cartiere (Nufărul, Rogerius, Ioșia 1 și Ioșia 2), meditații gratuite. Desfășurate patru zile pe săptămână, au prins foarte bine. Am avut în jur de 150 de copii. Nu am mai continuat programul în acest an, pentru că multe școli au intrat în reabilitare și mulți profesori voluntari au ore după masă”, spune directoarea DASO.

Pe zona de suport emoțional, DASO a deschis grupuri de sprijin pentru persoane diagnosticate cu cancer, în colaborare cu Asociația „Lumea lui Iannis”, dar și grupuri dedicate dependențelor: „Avem mereu invitați medici sau persoane care au trecut prin aceste experiențe și au depășit cu bine perioada. Un grup asemănător avem și pe partea de dependențe. Avem situații cu dependențe de substanțe, de jocuri de noroc, alimentare etc”. Un program cu mare priză a fost cel de digitalizare pentru seniori, desfășurat în limba română și maghiară, cu peste 200 de participanți.

„Îi inițiem în a folosi telefonul mobil, aplicațiile lui, cum sunt cele cu care pot comunica cu cei dragi, cu copiii, cu nepoții care sunt plecați în alte orașe. Să trimită poze, să știe să se sune pe apelare video, să navigheze în siguranță pe internet, să folosească hărțile sau GPS-ul pentru orientare, să plătească facturi online. Avem o doamnă în vârstă, care, după ce a participat la curs, s-a înscris și la următoarea serie, pentru a recapitula informațiile, după care și-a cumpărat, la 80 de ani, primul său smartphone”, spune Anca Grama.

Ce înseamnă, concret, DASO în Oradea?

Direcția de Asistență Socială Oradea administrează patru centre de zi pentru vârstnici, cu sute de beneficiari zilnic, două centre de zi pentru copii, Adăpostul de noapte, care iarna ajunge la 80 de persoane cazate. Totodată, coordonează rețeaua de creșe din oraș. În Oradea funcționează 15 creșe, frecventate de aproximativ 1.000 de copii, iar alte unități sunt în construcție, prin program național. Finanțarea DASO provine atât de la bugetul local, cât și de la bugetul de stat, instituția având aproximativ 80 de angajați.

„Prin noi se dau indemnizațiile pentru cei încadrați în grad de handicap cu asistent, ajutoarele de încălzire, ajutoarele sociale, indemnizația pentru mame și alocațiile pentru copii. Pentru toate acestea, cam 80% din toată activitatea, finanțarea vine de la bugetul de stat”, mai spune Anca Grama.

Privind spre viitor, DASO ia în calcul dezvoltarea unui serviciu de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici, ca răspuns la îmbătrânirea populației și la schimbările din structura familiei.