Asociațiile patronale sunt nemulțumite de modul în care au fost stabilite proiectele câștigătoare aferente Măsurii 3 – Granturi pentru investiții (Covid, cum mai este numită). Asupra corectitudinii stabilirii proiectelor câștigătoare au ridicat semne de întrebare Asociația Firmelor Bihorene (AFB), Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR) și Consiliul Național al Întrepriderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Suspiciuni

Potrivit datelor CNIPMMR, în cadrul Măsurii 3 s-au depus proiecte de 15,89 miliarde de lei, iar antreprenorii au fost dispuși să cofinanteze cu un total de 13,44 miliarde de lei pentru acestea, adică 45,84%.

„20.946 de firme din totalul de 27.736, adica un procent de 75%, au avut un punctaj de 100 de puncte, ceea ce arată că nu este un program bine gândit care să diferentieze aplicanții”, susțin reprezentanții CNIPMMR.

De asemenea, în ultima zi s-au depus aproape jumătate din proiectele câștigătoare (47,18%), fapt care ridică mari semne de întrebare cu privire la informațiile din interiorul aplicației și cu privire la procentele de cofinanțare folosite de aplicanți până în ultima zi.

[eadvert]

În regiunea NV, 63,07% din proiectele depuse în ultima zi au fost câștigătoare. 40% din aplicații prevăd achiziții de spații. Și Dan Octavian, președintele AFB, are suspiciuni că sistemul a fost alterat. El este nemulțumit și de faptul că din clasament lipsește Codul Unic de Indentificare (CUI) al firmelor, ceea ce face foarte grea identificarea acestora, asta însemnând lipsă de transparență.

Arad vs Bihor

Președintele AFB face o comparație între proiectele depuse și declarate câștigătoare dintre două județe vecine, cu condiții economice asemănătoare: Arad și Bihor. În Arad din 579 de proiecte depuse sunt finanțabile 114, pe când în Bihor din 1.141 de proiecte depuse sunt finanțabile doar 68, o diferență de la 25% la 6%.

Dintre proiectele câștigătoare în Regiunea Nord-Vest, 4,13% au fost depuse în 27 ianuarie, 20,87% în 28 ianuarie și 63,07% în 29 ianuarie, ultima zi.

„Acest fapt ne arată că beneficiarii și consultanții au așteptat până în ultima zi să depună proiectele din motive care nu au legătură cu intențiile reale ale beneficiarului de a avea o contribuție proprie asumată, ci așteptau în mod clar informații care să le permită să fie deasupra liniei”, consideră Dan Octavian.

Reprezentanții firmelor acuză alegerea aportului propriu drept criteriu principal de departajare.

„Cofinanțarea nu trebuie să fie un criteriu de departajare a firmelor, ci trebuie să fie un procent fix, de altfel, faptul că 60% din aplicanți au aplicat în intervalul 30-45% demonstrează acest lucru. Criteriul privind cofinanțarea nu este un criteriu bun pentru un program de finanțare care are drept obiectiv sprijinirea beneficiarilor a căror activitate a fost afectată de pandemia COVID-19, întrucât exact acești beneficiari afectați nu sunt în măsura să asigure o cofinanțare cât mai mare”, sunt de părere reprezentanții CNIPMMR.

Ioan Lucian, președintele UNPR, subliniază faptul că prin această metodă s-a creat o competiţie artificială, pe un program menit să ajute IMM-urile în a ieşi din criză, unde societăţile disperate să obţină fonduri nerambursabile au licitat şi s-au văzut nevoite să-şi asume contribuţii proprii crescute, în condiţiile în care pentru majoritatea, vremurile sunt foarte grele.

„Ca strategie, antreprenorii cu experiență au așteaptat până în ultimele zile ale sesiunii de depunere, pentru a vedea cât de mare este concurența la ajutoarele de stat, ca să se orienteze spre a supralicita aportul propriu la investiție”, a precizat Ioan Lucian.

Acest fenomen de concentrare a depunerii proiectelor în „săptămâna de foc” a acestui apel, respectiv în ultima săptămână a sesiunii de înscriere a proiectelor, poate reliefa chiar şi o eventuală scurgere de informaţii despre valoarea cererilor depuse, fapt ce ar putea avea consecinţe grave, crede președintele UNPR.

Solicitări

Organizațiile patronale solicită măsuri urgente pentru remedierea situației constatate și reguli clare pentru viitoarele măsuri de sprijin. Astfel, AFB cere chiar anularea Măsurii 3.

CNIPMMR solicită, de asemenea, un control strict din partea STS și a Corpului de Control al Prim-Ministrului României cu privire la persoanele care au avut acces la baza de date a programului și care au accesat alte secțiuni decât cele pentru care le-a fost acordat accesul. CNIPMMR mai cere să se facă o corelație între angajații băncilor care au accesat baza de date a măsurii și proiectele câștigătoare.

De asemenea, reprezentanții IMM-urilor mai cer deschiderea unei noi sesiuni de certificate stare de urgență necesare în momentul semnării contractului de finanțare, care să ateste că firmele aplicante au fost afectate de Covid până la data aplicării proiectului. O altă solicitare este excluderea firmelor care achiziționează spații imobiliare sau spre închiriere, precum și corelarea achiziționării de spații de producție cu numărul de angajați.

CNIPMMR mai solicită suplimentarea alocării bugetare astfel încât cel puțin aplicanții cu 100 de puncte și minim 30% rată de cofinanțare asumată să fie capabili să își redreseze activitatea.

Și UNPR solicită suplimentarea bugetului acestui apel pentru proiectele cu punctaj maxim de 100 de puncte, tocmai în vederea îndeplinirii obiectivului principal al acestei scheme de ajutor de stat.