Consilierul PSD Liviu Sabău a cerut Executivului local lămuriri despre situaţia pavajului din Piaţa Unirii. „Este încă în garanţie lucrarea din Piaţa Unirii? A fost sesizat cineva că lucrarea a început deja să crape?”, i s-a adresat consilierul directorului tehnic, Mircea Ghitea. Acesta l-a îndrumat, pentru lămurire, către Marius Moş, şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională. Acesta a evitat un răspuns clar. A precizat că sunt mai mulţi factori care contribuie la situaţia de pe platoul pavat cu piatră albă şi că urmează să se facă o analiză a cauzelor. „Sunt foarte multe sesizări că mai multe maşini au intrat pe aceste spaţii pietonale”, a precizat Moş. Lucrarea este, încă, în garanţie. În mod normal însă, firma nu poate fi responsabilă în cazul ipotetic că Primăria a ales un material nepotrivit pentru clima oraşului, de exemplu.

 

 

Deteriorările la pavajul platoului sunt numeroase, iar tentativele de remediere „jenează” estetic, cu atât mai mult cu cât reamenajarea pieţei mizează pe un fel de eleganţă a detaliilor.

Dalele crăpate sunt dese, răspândite în toată piaţa şi, cel puţin la prima vedere, fără vreo legătură cu accesul maşinilor care ar fi intrat, în mod ilegal, în acest perimetru. Crăpăturile au apărut, mai degrabă, ca urmare a infiltrării cu apă a fisurilor „naturale” ale pietrei.

În porţiunile pavate cu porfir, piaţa este străbătută, de-a lungul şi de-a latul, de lungi şi destul de adânci fisuri. Acestea sunt lipite cu un mastic deschis la culoare, cu aspect de gumă de mestecat învechită, total neasortat cu o bijuterie de arhitectură, cum a fost dorită Piaţa Unirii.

În plus, absolut fără nicio legătură cu accesul neregulamentar al maşinilor pe platou, nici fântânile „nu se simt prea bine”. Cea din faţă de la Vulturul Negru a suferit, în urmă cu vreo două săptămâni, un scurt „lifting facial”, care i-a lăsat nişte urme încă vizibile. Maistrul italian care îşi face apariţia periodic la lucrare i-a aplicat nişte remedii menite să lipească o porţiune a „ciupercii” artezienei care, în caz de lărgire a fisurii apărute în piatră, ar putea deteriora obiectul ornamental.

Vestea bună, conform directorului Moş, e că lucrarea este în garanţie. Condiţiile asumate de constructori şi proiectanţi şi modul în care se pot remedia deficienţele din Centru se vor şti abia în primăvară, când va avea loc o analiză a modului în care se comportă întreaga lucrare.