Trichineloza (trichinoza) este o zoonoză, cauzată de larvele unui vierme parazit sau nematod. Oamenii pot contracta boala după ce consumă carne crudă sau insuficient preparată termic, provenită de la animale care conțin parazitul, Trichinella.

România a înregistrat, în 2024, 57 cazuri de boală (0,30 la mie), de aproximativ două ori mai mare decât cazurile înregistrate în 2023 și de aproximativ 4 ori mai mare decât în 2022 (in 2023, 31 cazuri – 0,16 la mie iar în 2022, 16 cazuri – 0,08 la mie), conform Anuarului de Statistică Sanitară 2024, INSP.

Trichinella are ca rezervoare de infecție animalele din imediata apropiere a omului: porcii, rozătoarele, caii, pisicile, câinii, nutriile, șobolanii, dar și animalele sălbatice (mistreții, urșii, vulpile, lupii, jderii, bursucii, rozătoarele de câmp. Porcul și șobolanul sunt gazdele obișnuite pentru Trichinella și speciile gazdă cele mai parazitate.

Consumul de carne sau produse din carne crudă sau insuficient preparată termic, infestată cu larve, produce infecții la om. Prelucrarea termică la peste 77 ̊ C distruge larvele, în schimb procedeele de fumigare, uscare și sărare a cărnii nu le distrug.

La răspândirea trichinelozei contribuie mai mulți factori: culturali, comerțul global, turismul, practici deficitare de control și verificare a cărnii, care pot eșua în detectarea animalelor infectate. Trichineloza nu se transmite de la o persoană la alta.

În primele 3-4 săptămâni, simptomele sunt nespecifice, adesea ușoare, însă depind de stadiul bolii.

În timpul fazei enterale, la 1-2 zile după ingerarea cărnii infestate cu larve, simptomele sunt diaree tranzitorie ușoară și greață, vărsături, dureri abdominale superioare, febră ușoară și stare generală de rău. La 2-6 săptămâni după ingerare, simptomele intestinale dispar și apar simptome din stadiul parenteral: edeme periorbitale sau faciale, mialgie difuză și o stare asemănătoare paraliziei. Severitatea bolii este în corelație cu numărul de larve ingerate.

Rata mortalității în cazurile severe, chiar dacă au urmat tratament, este de 5%. Cazurile mai ușoare tratate au un prognostic bun, simptomele dispărând în 2-6 luni. Complicațiile apar de obicei în primele două săptămâni. Acestea sunt observate în principal în cazuri severe, dar au fost raportate și în cazuri moderate, la persoane care au fost tratate necorespunzător (inclusiv cele pentru care tratamentul a fost început prea târziu) și, în special, la vârstnici. Encefalita și miocardita, care pot pune viața în pericol, sunt adesea prezente simultan. Dacă infecția este gravă, este posibil să apară dificultăți de coordonare a mișcărilor și probleme cardiace și respiratorii. Cazurile severe pot cauza decesul.

Tratamentul se va face numai la recomandarea medicului. Administrată în primele 3 zile de la debutul bolii, terapia previne invazia musculară și progresia bolii. Tratamentul constă în administrarea de antihelmintice, conform recomandărilor medicale. După ce larvele s-au stabilit în celulele musculare scheletice (la 3-4 săptămâni după infecție), tratamentul poate să nu elimine complet parazitul și simptomele asociate acestuia. În cazuri mai severe, este necesară suplimentarea tratamentului cu steroizi.

Se recomandă prezentarea la medic sau la spital în cazul în care o persoană, după ce a consumat sau a gustat carne de porc sau de vânat insuficient preparată termic, manifestă cel puțin trei dintre următoarele simptome: febră, sensibilitate şi dureri musculare, diaree, edem facial și hemoragii subconjunctivale, subunghiale şi retiniene.
Prevenirea infecției se bazează pe procesarea corectă și prepararea termică a cărnii, verificarea trichineloscopică a cărnii și păstrarea la temperaturi adecvate înainte de consum, precum și pe verificarea animalelor sacrificate, conform normelor obligatorii.

La ce trebuie să fiți atenți dacă tăiați porc în gospodărie

Pentru că decembrie este luna în care în România se sacrifică porci în gospodării, iar apoi se consumă carnea sub diferite forme, cel mai mare risc de infectare este prin consumul de carne de la porcii crescuți în gospodărie, deoarece aceștia, nefiind vânduți prin comerț cu amănuntul, nu sunt supuși inspecției veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de la animalele sacrificate.

În aceste condiții este esențial ca oamenii să fie informați cu privire la măsurile pe care le pot lua în gospodării, astfel încât să poată preveni apariția bolii. Pentru asta, este importa să achiziționați animale din unități avizate sanitar veterinar; aprovizionați-vă cu carne și preparate din carne din unități comerciale specializate care pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar; trimiteți probe de carne din porcul sacrificat în gospodărie în centre autorizate ale autorităților sanitar- veterinare, pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic) și consumați carnea doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic; trimiteți probe din carnea de vânat în centre autorizate ale autorităților sanitar- veterinare, pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic) și consumați carnea doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic; nu consumați carnea, până când nu este complet gătită; procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella spp; gătiți carnea, carnea tocată și vânatul sălbatic, astfel încât să se atingă temperatura de peste 71°C în toată masa de carne (până carnea își schimbă culoarea din roz în gri); curățați bine toate ustensilele care ating carnea; curățați bine mașinile de tocat carne înainte și după folosirea acestora la tocarea cărnii de porc sau vânat și curățați toate suprafețele și a instrumentele folosite în această activitate; spălați-vă bine mâinile după manipularea cărnii crude; evitați hrănirea animalelor cu resturi crude, măruntaie, sânge, provenite de la vânat și porc, prelucrați termic aceste produse din carne care urmează sa fie hrană pentru animale (de companie, din gospodărie, porci); preveniți apariția rozătoarelor în gospodăria în care se cresc porci.