Ministerul Agriculturii intenţionează să trimită Uniunii Europene (UE), până la finele lui 2014, în jur de 15 documentaţii cu produse tradiţionale româneşti pentru obţinerea protecţiei europene, iar din toamna acestui an să înceapă o campanie de promovare a acestor produse împreună cu ambasadele României din ţările UE. Pe vechea legislaţie, erau atestate la Ministerul Agriculturii 4.400 de produse tradiţionale.
Condiţii
Conform condiţiilor incluse pe noua legislaţie, pentru atestarea unui produs tradiţional, în primul rând acesta trebuie fabricat pe teritoriul României. De asemenea, produsul nu trebuie să aibă în compoziţie aditivi alimentari, materia primă trebuie să fie locală, iar în accepţiunea europeană acest lucru înseamnă naţional. Procesul tehnologic şi modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradiţională, iar reţeta trebuie să fie transmisă de generaţii. Pentru a delimita produsul tradiţional de cel industrial a fost limitată cantitatea de producţie pentru că tradiţionalitatea înseamnă o activitate manuală. Astfel, pentru produsele tradiţionale, mai puţin pâine, se poate face o cantitate de 150 de kilograme pe produs pe zi şi 400 de kilograme sau litri pe zi. Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrării produselor tradiţionale a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an. Dacă în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050, ajungându-se la finele lui 2013 la 4.400 în prezent. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil şi nu beneficiază de protecţie naţională sau comunitară.
Citiți principiile noastre de moderare aici!