Împreună cu partenerii săi, Consiliul Judeţean vrea să transforme Parcul Natural Cefa într-o veritabilă atracţie turistică pentru Bihor. Mai cu seamă că Cefa este unul dintre cele două parcuri naturale din judeţul Bihor, celălalt fiind PN Apuseni. În Parcul Natural Cefa se regăsesc mai multe specii rare şi periclitate, unele unice în România, cum este vidra.

„Găsim absolut toate tipurile de păsări din Delta Dunării, cu excepţia pelicanului. Sunt aproximativ 2.000 de hectare la Cefa, plus Biharugra în Ungaria, tot peste 2.000 ha, zonă umedă. Putem integra aproximativ 5.000 de hectare, care reprezintă o oază hidrologică în zonă”, afirmă Pasztor.

Vor turism responsabil

Pentru a deveni custode al PN Cefa, CJ Bihor s-a asociat cu asociaţiile Aqua Crisius şi Milvus Tg. Mureş, intrând în parteneriat şi cu societatea Pro Acva Cefa, care are în proprietate 800 de hectare la faţa locului. Lipseşte, însă, administraţia locală – Primăria comunei Cefa…

„Am dat mâna acum două luni pentru a promova această concepţie în ţară. Am avut discuţii la Ministerul Mediului, cu cei de la biodiversitate, care au salutat această iniţiativă. În şase luni dorim să definitivăm planurile de acţiuni pentru Parcul Natural. Ne-am luat un angajament bugetar de 8,5 milioane lei pe zece ani, cu 800 – 900.000 lei anual”, îşi anunţă Pasztor intenţiile, subliniind că are în vedere accesarea de fonduri transfrontaliere Ro – Hu pentru dezvoltarea turismului în PN Cefa.

Şeful CJ Bihor anunţă discuţii avute deja în acest sens cu maghiarii de la parcul natural Koros – Maros – Nemzeti Park. CJ Bihor are, însă, în vedere şi alte programe cu finanţare europeană, precum POIM sau Life.

Pe partea română, în Parcul Natural Cefa sunt circa 15.000 de hectare de zone umede, pădurea Rădvani, zone umede unde nu sunt amenajări piscicole, 1.000 de hectare reprezentând luciul de apă permanent.
„Noi, la Consiliul Judeţean, probabil că ne vom asuma partea de vizitare, dezvoltare a infrastructurii, precum şi relaţia cu comunitatea locală. Dorim să beneficiem de partea economică şi turistică, ceilalţi fiind axaţi îndeosebi pe partea conservativă şi ecologică. Foarte important să fie amplasate panouri, să se propună o zonare internă a parcului, să se amplaseze obstacole, bariere, pentru că dorim un turism responsabil, durabil. Un parc natural are ca obiectiv dezvoltarea, nu exploatarea turistică”, a precizat Răzvan Dumbravă, de la Agenţia de Management a Destinaţiei Bihor, structură aflată în subordinea CJ Bihor.

Vidra, ţiparul, dropia

Andrei Togor, de la Aqua Crisius, a subliniat cele 1.300 de specii din PN Cefa, din care 96 protejate – mamifere, reptile, amfibieni, peşti, nevertebrate şi plante. „Tot în Parcul Natural Cefa trăieşte şi vidra, pe care nu o considerăm o ameninţare pentru piscicultură. Sunt sute de familii”, a arătat Togor, făcând referire şi la alte specii rare sau unice în ţară, precum buhaiul de baltă cu burtă roşie – o specie de broască de talie mică, ce scoate sunete asemănătoare cu cele ale unui taur. De asemenea, ţiparul – o specie de peşte periclitată la nivel european, care la Cefa mai are habitate de bălţi şi mlaştini.

Tot la Cefa poate fi găsită raţa roşie – o specie protejată, periclitată la nivel mondial, cu o populaţie naţională sub 10.000 de perechi. „Se întâmplă ca la pescăria Cefa să fie peste 3.000 de astfel de exemplare, precizează Nagy Attila, de la asociaţia Milvus. De asemenea, la Cefa se găseşte singura populaţie de dropii din întreaga ţară – periclitată la nivel naţional. Înspre Salonta sunt încă 50 – 60 de exemplare de dropii”, mai spus Nagy, amintind de alte specii speciale, precum dumbrăveanca şi eretele sur.