Cu toate acestea, orădenii au intrat în atmosfera tradițional romȃnească, alături de meșterii care au venit din toate colțurile țării, s-au delectat cu programul muzical și au redescoperit obiectele confecționate cu măiestrie.

De asemenea, plimbarea printre tarabe a fost o ocazie minunată pentru oamenii mediului urban să-și deschidă orizonturile, și să privească mai departe, în timp, înspre originile poporului nostru, înspre ceea ce a dat culoare și identitate țării noastre. Să-și privească trecutul îndepărtat, în stăruința sa de a face față provocării trecerii timpului. Vorbind cu unul dintre meșteri, am aflat, în primul rȃnd că este un pictor, care și-a lăsat arta să fie ghidată de către inconfundabilele peisaje ale satului tradițional romȃnesc.

Mulțumită devotamentului său pentru a reda exact culorile și sentimentele ce înconjoară un astfel de peisaj, tablourile dȃnsului sunt un punct de referință, un mod prin care oricare dintre noi poate să fie transpus, cel puțin cu gȃndul, în acea lume, despre care pictorul însuși mi-a mărturisit că, încet- încet, este uitată. După părerea sa, valorile vechi, tradițiile și meșteșugurile, nevoia ca acestea să supraviețuiască de-a lungul anilor devine din ce în ce mai neimportantă, fenomen care ar putea duce chiar la dispariția unor astfel de tȃrguri, care au ca prim scop conservarea trecutului nostru.

Privind înspre celelalte tarabe, am observat munca unor oameni care nu și-au pierdut din identitate, care își mai amintesc, încă, bucuria de a ce creea. Articole de îmbrăcăminte, picturi, oale, bijuterii, toate acestea au fost muncite prin procese complexe, greu de întreprins, dar care oferă o satisfacție greu de egalat. În ciuda ploii, acești oameni ne-au transmis într-un mod indirect această satisfacție, obiectele lor au vorbit pentru ei. Au fost prezenţi atât veterani ai târgului, cât şi meşteri care au început să-şi etaleze obiectele de ceva timp: artizani de Camerun şi Serbia. La eveniment a fost prezent Javor Rașaiski, directorul Muzeului din Vârșeț.

Meşteri la lucru

„Stăruinţa este secretul rezultatelor mele”, spune sculptorul Radu Lazăr din Ceica.

Soţii Brânda din Beiuş, doamna Floare Codoban şi Nelu Palladi au adus în târg specificul Binşului. Imposibil să nu remarci standul sculptorului Radu Lazăr din Ceica cu: lupul cu coadă de şarpe din stindardul dac, acvila romană, ciobanul cu mioare, fântâna cu cumpănă, laviţa.

Moldova, Paltinu Sucevei a fost reprezentată de meşteri ca Aurica Aneci, Aurelia Ciuverca și Rodica Bărdăhan care i-au ademenit pe vizitatori cu ouă încondeiate în relief, dar şi cu opinici şi straie populare.

Alexandru Rotar, din Târgu Mureș a atras vizitatorii ca un magnet demonstrând la faţa locului cum se topeşte sticla la peste 1.600 de grade şi cum se modelează. De aproape un sfert de veac lucrează cu sticla, asemenea strămoşilor săi. Demonstraţii pe viu, sculpturi în tei a făcut şi George Marincu, Valu lui Traian, atrăgându-şi mulţi admiratori cu tehnica sa desăvârşită.