Austeritate cu investiţii la Curteanu

Banii alocaţi de Primăria Oradea Spitalului Curteanu se anunţă a fi mai puţini anul acesta (în jur de  3,5 miliarde lei vechi), din cauza crizei economice, a anunţat managerul Marlene Crişan. Cu toate acestea, ea speră că în anul în curs se va reuşi efectuarea unor investiţii, prin sponsorizări, dar şi cu ajutor de la Primărie şi Ministerul Sănătăţii.

Dotări

Astfel, managerul a informat că se aşteaptă ca spitalul să primească în două – trei luni o ambulanţă de tip C (pentru urgenţe medicale), prin sponsorizări. Din venituri proprii, unitatea a iniţiat demersuri pentru a cumpăra un ventilator de la firma cu reputaţie Drager (în valoare de circa 20.000 Euro), întrucât în spital există doar un singur astfel de aparat. De la Consiliul Local există promisiuni pentru cumpărarea unui al doilea ventilator, astfel că medicii nu vor mai fi nevoiţi să aleagă pe care din pacienţi să îi ventileze, în cazurile grave.

Din bani de la Ministerul Sănătăţii şi sponsori, managerul intenţionează să cumpere o linie laparoscopică pentru secţia de chirurgie pediatrică (care ar valora în jur de 40.000 Euro), o linie de bronhoscopie şi încă una de endoscopie (la aceeaşi valoare).

Proiecte

Două mari proiecte sunt cel puţin în stand-by din cauza lipsei de bani, a informat managerul. Astfel, proiectul vizând amenajarea unnui spaţiu şi cumpărarea unei aeroambulanţe la Curteanu (ideea viceprimarului Gheorghe Carp) a căzut deocamdată, întrucât nu se întrunesc condiţiile necesare. În jurul unităţii este Orăşelul Copiilor şi blocuri, fapt ce nu permite amenajarea unui loc pentru elicopter medical.

Înfiinţarea unei secţii dechirurgie cardiovasculară, prin fonduri europene (iniţiată tot de viceprimarul Gheorghe Carp), a fost stopată deocamdată, chiar dacă Primăria ar fi făcut efortul de a achita 2% din valoarea proiectului. Pentru amenajarea unei astfel de secţii e nevoie de un spaţiu cu circuite speciale pentru acest domeniu de vârf al medicinii care să se întindă pe 2.200 mp. Managerul Crişan a relatat că o astfel de secţie s-ar putea ridica în imobil separat, în curtea spitalului, dacă Ministerul va accepta şi dacă celelalte centre mari consacrate nu vor riposta. Înfiinţarea unui centru de cardiologie intervenţională la Oradea ar presupune şi includerea într-un program naţional, prin care ar trebui alocaţi bani, fapt ce ar duce la distribuirea unor sume mai mici centrelor universitare consacrate or acest lucru se pare că nu ar conveni multor factori medicali şi politici din afara Bihorului.

La capitolul eficientizarea actului medical se pare însă că se vor face modificări anul acesta, managerul anunţând că intenţionează să deschidă un cabinet de diabetologie în ambulatoriul ce acum se modernizează şi să integreze în spital un medic cardiolog. De asemenea, managerul vrea să finalizeze lucrările de reabilitare şi la celelalte două etaje în legătură cu ambulatoriul, care din motive obiective, nu au putut fi incluse în proiectul cu fonduri europene de modernizarea a ambulatoriului, iniţiat de ex-managerul spitalului, dr. Carp.

O.Ş.