Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România, raportate până la data de 17 aprilie, era de 19.881, dintre care 64 s-au soldat cu decese. În schimb, din 20 și până în 24 aprilie, au fost raportate încă 68 de cazuri nou confirmate, în șapte județe, inclusiv în Bihor: 26 în Satu Mare, 20 în Cluj, 11 în Suceava, 7 în Neamț, 2 în Sibiu, și câte un caz în Biho, respectiv Iași .
Cele mai multe cazuri sunt întâlnite la copiii cu vârsta între 1-4 ani, iar ministrul Sănătății vorbește despre o epidemie de rujeolă.

Vineri, chiar când a debutat Săptămâna Europeană a Vaccinării, ministrul Nelu Tătaru a declarat că trebuie să existe o continuare neîntreruptă a activității de vaccinare de rutină a populației: „În plină pandemie, realizăm cât de important este să existe vaccinuri pentru boli infecțioase și să le folosim în timp util, pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu risc vital. Deși în această perioadă, ne focusăm acțiunile în lupta cu noul coronavirus, trebuie să fim conștienți că există încă alte boli transmisibile, care pot afecta starea de sănătate a populației, în special a copiilor, neprotejați împotriva unor boli care pot fi fatale, cum ar fi rujeola, difteria sau tetanosul. Să nu uităm că avem încă în evoluție o epidemie de rujeolă pe teritoriul Romaniei, în care s-au înregistrat aproximativ 20.000 de îmbolnăviri și 64 de decese. Nu trebuie să lăsăm garda jos, vaccinarea de rutină trebuie să continue în această perioadă, deoarece avem obligația să prevenim îmbolnăvirile de orice fel, mai mult ca
oricînd”.

Măsuri suplimentare

În contextul pandemiei de covid-19, toate măsurile generale recomandate de specialiști (igiena mâinilor, eticheta respiratorie, distanța socială) și măsurile specifice de prevenire și control a infecției sunt implementate la nivelul cabinetelor medicale de medicină a familiei.

Suplimentar însă, aceste măsuri vor fi consolidate prin măsuri de tip administrativ, dispuse împreună cu Direcțiile de Sănătate Publică: triajul telefonic, programarea serviciului de vaccinare la cabinetul medicului, constituirea unor circuite medicale distincte, separarea serviciilor de imunizare de cele curative, pentru a reduce riscul de transmitere a bolii, respectarea cu strictețe a măsurilor de protecție personală, atât de către personalul medical, cât și de părintele însoțitor și copil, elaborarea planurilor de recuperare, acolo unde vaccinarea a fost
intreruptă temporar.

Rată scăzută de vaccinare

În contextul în care în România, rata de vaccinare a scăzut în ultimii ani, o prioritate pentru Ministerul Sănătății o reprezintă implementarea programelor de vaccinare și asigurarea respectării prevederilor incluse în legislația cu privire la vaccinare.

Ministerul Sănătății transmite că deja se pregătește cu vaccinuri antigripale pentru toamnă și vrea să cumpere 3.000.000 de doze de vaccin antigripal, pentru campania de vaccinare gratuită a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire. Deja, transmite MS, s-au cumpărat dozele necesare pentru vaccinarea antigripală a copiilor cu vârste intre 6 luni si 5 ani și s-a semnat primul contract de vaccin antigripal tetravalent pentru această categorie de vârstă.

Ministeriabilii subliniază că vaccinurile reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de prevenție a bolilor infecțioase, care contribuie la salvarea a 2-3 milioane de vieți anual, la nivel global: „Datorită vaccinurilor, boli precum variola sau poliomielita au dispărut, la fel multe dintre bolile infecțioase, cândva fatale, iar gripa nu mai reprezintă astăzi o amenințare”.