Avocatul solicită rejudecarea de Tribunalul European a cauzei în care aceeași instanță a anulat, în 2019, decizia Comisiei Europene referitoare la o firmă a magnaților bihoreni. Reacția are loc după ce în 2015 Comisia a stabilit că plata unei despăgubiri de 180 de milioane de euro către firma European Food and Drinks Group, constituie un ajutor de stat și a solicitat României să recupereze sumele deja plătite și să se abțină de la orice altă plată.

[eadvert]

„În opinia avocatului general Szpunar, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept concluzionând că Comisia nu era competentă să examineze, în lumina dreptului ajutoarelor de stat, despăgubirea plătită de România ca urmare a unei hotărâri arbitrale.
O procedură arbitrală inițiată în temeiul unui tratat bilateral de investiții încheiat între un stat membru și un stat terț înainte de aderarea la Uniune a acestuia din urmă, parte la arbitraj, nu poate aduce atingere autonomiei dreptului Uniunii.

În anul 1998, autoritățile române au adoptat o ordonanță de urgență a guvernului (denumită în continuare „OUG”) prin care se acordau investitorilor din regiuni defavorizate anumite stimulente fiscale pe o perioadă de zece ani. În cadrul procesului de pregătire a aderării la Uniune, România a pus capăt acestui regim de stimulare în anul 2005, cu alte cuvinte cu trei ani mai devreme decât ceea ce prevedea legislația. Domnii Ioan și Viorel Micula, investitori suedezi cu reședința în Romania, sunt acționarii majoritari ai societății European Food and Drinks Group, beneficiară a acestor stimulente. Conform dispozițiilor unui tratat bilateral de investiții (TBI) încheiat în anul 2002 între Suedia și Romania privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, domnii Micula, precum și alți reclamanți au solicitat instituirea unui tribunal arbitral pentru a obține despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de abrogarea stimulentelor prevăzute de OUG. În anul 2013, tribunalul arbitral a estimat că România nu a reușit să asigure un tratament just și echitabil investițiilor și a acordat reclamanților despăgubiri în cuantum de aproximativ 180 de milioane de euro”, se arată în comunicat.

În anul 2015, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care declara că plata despăgubirii constituie un ajutor de stat și a solicitat României să recupereze sumele deja plătite și să se abțină de la orice altă plată. Sesizat cu această cauză, Tribunalul Uniunii Europene a anulat, în 2019, decizia Comisiei Europene, estimând că aceasta nu era competentă să examineze în lumina dreptului ajutoarelor de stat despăgubirea care viza compensarea prejudiciului suferit prin retragerea prematură a unui regim de stimulare, înaintea aderării României la Uniunea Europeană, și că această despăgubire nu constituia un ajutor de stat.

Comisia Europeană a formulat recurs și solicită Curții de Justiție să anuleze hotărârea Tribunalului.