În adâncurile Peșterii Scărișoara, una dintre cele mai mari peșteri de gheață din România, conservată sub un strat de gheață vechi de 5.000 de ani, oamenii de știință au descoperit o tulpină de Psychrobacter SC65A.3 – bacterii rezistente la antibioticele moderne, a relatat Euronews, citat de G4Media.
Bacteriile pot supraviețui mii de ani în permafrost, sub straturi vechi de gheață sau chiar și sub marea de lacuri glaciare. Acestea se pot adapta pentru a supraviețui și persista în timp.
Cercetătorii români au stabilit că tulpinile SC65A.3 ale bacteriei Psychrobacter, bacterii deja adaptate la mediile reci, sunt rezistente la 10 antibiotice din 8 clase distincte.
„Tulpina bacteriană Psychrobacter SC65A.3 izolată din Peștera de Gheață Scărișoara, în ciuda originii sale antice, prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și poartă peste 100 de gene legate de rezistență”, a declarat Cristina Purcarea, autoarea studiului și cercetătoare la Institutul de Biologie București al Academiei Române. citată de sursa menționată anterior.
Blocul de gheață din peșteră în care a fost găsită bacteria măsoară 100.000 de metri cubi și are în jur de 13.000 de ani, clasificându-se astfel ca fiind cel mai mare și cel mai vechi bloc de gheață subteran.
Echipa de cercetători a forat un nucleu de gheață de 25 de metri din zona peșterii cunoscută sub numele de Sala Mare. Analizând fragmente de gheață din această parte a peșterii, ei au izolat diverse tulpini bacteriene și le-au secvențiat genomul pentru a determina care gene permit tulpinilor să supraviețuiască la temperaturi scăzute și care conferă rezistență antimicrobiană. Purcarea a adăugat că antibioticele la care au descoperit rezistență sunt utilizate pe scară largă în terapiile orale și injectabile folosite pentru tratarea mai multor infecții bacteriene grave în practica clinică, precum tuberculoza, colita și infecțiile tractului urinar (ITU), a mai scris Euronews.
În același studiu se menționează că specialiștii au analizat și alte tulpini de bacterii Psychrobacter, în general pentru potențialul lor biotehnic, însă profilurile de rezistență la antibiotice sunt în general încă necunoscute.
„Studierea microbilor precum Psychrobacter SC65A.3, prelevați din depozite de gheață vechi de mii de ani din peșteri, relevă modul în care rezistența la antibiotice a evoluat în mod natural în mediu, cu mult înainte de utilizarea antibioticelor moderne”, a afirmat Purcarea.
Chiar dacă rezistența la antimicrobiene este un lucru normal, acest proces a fost accelerat de utilizarea frecventă a antibioticelor.
Trimite articolul
XEra Iliescu?