Conform unui amplu material realizat de Context.ro, în ultimii ani, companii cu conexiuni politice, cu indicatori financiari de risc sau implicate în scandaluri, au primit bani din PNRR și Fondurile de Coeziune pentru proiecte vitale, însă implementarea lor este incertă, iar rezultatele – neclare. Statul nu are o bază de date centralizată pentru investiții și monitorizarea progresului.

Proiectele active sunt majoritar vechi, pornite în exercițiul financiar anterior. Excepție fac lucrările cu bani din PNRR, precum reabilitarea barajelor și digurilor, dar și acestea au pierdut finanțare din cauza întârzierilor birocratice.

Spre exemplu, Apele Române, care trebuia să reabiliteze 13 baraje și 408 km de diguri, a semnat contracte doar pentru acumularea Leșu (Bihor) și polderul Sălard (Bihor), iar finanțarea a scăzut de la 340 milioane euro la 33 milioane euro, notează sursa citată. Lucrările la barajul Leșu sunt realizate de un consorțiu de firme, printre care Socot SA și Controlsoft Automatizare SRL – companie cu legături maghiare și afaceri cu statul român.

Un alt proiect afectat este cel al insulelor ecologice digitalizate, destinat instalării a aproape 14.000 de unități. Din cauza întârzierilor și problemelor tehnice, până în iunie 2026 se vor monta doar 5.000 de insule, cu 70% din bugetul inițial pierdut. Printre furnizori se numără Europlast România și Ax Perpetuum (București), firme cu afaceri vaste cu statul și legături politice sau financiare discutabile.

Centrele de competență pentru adaptare, finanțate cu milioane de euro prin PNRR, colaborează cu universități și firme private, unele în insolvență sau cu trecut controversat. DTEClima, coordonat de Universitatea Politehnică București, primește 3,8 milioane euro, dar parteneri precum Investigații Medicale Praxis SRL sau GreenSoft Iași au fost implicați în afaceri discutabile sau cu legături politice.

Citiți articolul integral AICI.