Este cel de-al treilea așezământ universitar, după Academia Forțelor Aeriene din București și Universitatea de Vest din Timișoara, pe care Președintele îl alege pentru a vorbi unui auditoriu avizat despre viitorul Uniunii Europene și despre securitatea în spațiul european.

Precis ca un metronom, Traian Băsescu a apărut în Aula Magna a Universității Oradea însoțit de rectorul Constantin Bungău. A fost așteptat de o sală arhiplină și întâmpinat cu aplauze sincere, semn că viziunea asupra activității fostului Președinte a una mult schimbată comparativ cu ultima parte a mandatului.

De altfel, Traian Băsescu a apărut relaxat și zâmbitor, iar după discursul protocolar al rectorului Bungău, care a vorbit despre onoarea de a fi gazdele fostului șef al statului, a cedat microfonul invitatului. Traian Băsescu a mărturisit că nu este ușor „să vorbești în fața studenților și a profesorilor, mai cu seamă a profesorilor. Am ceva amintiri în acest sens”.

Traian Băsescu a captat de la început auditoriul, chiar dacă tema abordată nu e una la îndemâna oricui. Conferința despre viitorul Uniunii Europene a fost susținută de cel care timp de 10 ani a fost membru în Consiliul European, și ca urmare a faptului că în urma experienței unice acumulate acolo, Traian Băsescu spune că se simte obligat să disemineze informația. Și să aibă și puncte de vedere personale. Președintele Băsescu consideră că se vorbește prea puțin despre Uniunea Europeană, deși viața noastră e influențată mai mult decât realizăm de aceasta.

„Poate mulți au impresia că legile din Parlament sunt emanații ale minților fabuloase ale oamenilor politici. Adevărul e că multe sunt efecte ale directivelor europene prin care se încearcă reglementări ale activității, indiferent că e vorba despre piața bancară sau economia de piață. Înainte de a ajunge la subiect, vreau să fac un enunț axiomatic: acela că nu ne putem clădi viața fără a avea garantată securitatea”.

Securitatea, condiție sine-qua-non

În acest context, Traian Băsescu a spus că, din păcate, Conferința de securitate de la Munchen de anul acesta, la care au participat peste 600 de politicieni și analiști, a fost cel mai mare eșec din istoria de 57 de ani a acestui eveniment.

„Conferința n-a dat niciun răspuns la problemele care au fost pe agendă, la teme precum Brexitul, relația Bruxelles- Washington, situația din Ucraina, situația din Siria, marea problemă a terorismului, retragerea SUA din Tratatul pentru forțele nucleare, prelungirea Tratatului START 2, care vizează armamentul nuclear strategic al SUA și al Rusiei”, a declarat Traian Băsescu.

Fostul șef al statului a vorbit apoi despre ceea ce pierde Uniunea Europeană în urma Brexit-ului, în contextul în care Marea Britanie este a doua economie a Uniunii și reprezintă cea mai mare putere militară și nucleară din Uniune. „În urma Brexitului sunt diminuate două valențe majore ale Uniunii”, a subliniat Traian Băsescu.

Fondatorul PMP a vorbit apoi despre faptul că SUA a denunțat „pe bună dreptate Tratatul forțelor nucleare intermediare, care se referă la capabilitățile militare, la încărcăturile nucleare montate pe rachete. Când a semnat SUA cu Federația Rusă acest tratat, erau doar doi poli de putere militară globală.

Între timp a apărut China, care nu avea interes să se ralieze acestui tratat. SUA a denunțat tratatul în condițiile în care are în Marea Chinei obligații de securitate față de Japonia”. Fostul Președinte al României consideră că în acest context și retragerea SUA din Siria, acolo unde a mai păstrat doar un contingent de 200 de militari, este justificată, chiar dacă efectele sunt neconvenabile, deoarece rămâne acolo o zonă de control pentru capabilitățile militare ale Federației Ruse.

Traian Băsescu a precizat că multe teme majore se discută într-o manieră gen dialogul surzilor, exemplificând cu tema ce privește situația din Ucraina, ceea ce „afectează statele flancului de Est din punct de vedere al siguranței. Mai ales în condițiile în care au portavionul Peninsula Crimeea înfipt în Marea Neagră”.

O lume tripolară

„Conferința de la Munchen a fost un eșec de proporții, din perspectiva unor semnale care se dau acolo, fiindcă nu se semnează tratate, dar se dau semnale despre ceea ce se convine politic. Iar în acest moment fiecare țară vorbește pe limba ei, însă nici Franța, nici Germania nu pot fi parteneri de dialog serioși cu Federația Rusă, cu SUA. Lumea nu mai e unipolară, așa cum a fost după destrămarea Uniunii Sovietice, așa cum singura putere era atunci SUA.

Nu mai e nici bipolară, așa cum a fost după revigorarea Federației Ruse. Trebuie să se țină cont de creșterea economică și militară fantastică a Chinei din ultimii 20 de ani. Lumea e tripolară, iar statele din Uniunea Europeană trebuie să facă față acestei realități. Altfel, în urma procesului de globalizare, deciziile se vor lua fără să se țină cont de interesele Uniunii Europene. Fără unificarea limbajului ca structură, nu avem nicio șansă de a fi parteneri ai acestor trei superputeri globale.

În 10 ani, în Consiliul Europei nu am auzit ca o problemă majoră să fie rezolvată. UE nu are soluții pentru migrație, pentru securitatea frontierelor, nu reușește să-și etanșeze frontierele, nu are soluții pentru problemele sociale – 23 de milioane de oameni sunt șomeri în UE, 24% dintre ei sunt tineri… Rămâne de rezolvat problema identității de european, nu există încă acest sentiment, dincolo de apartenența administrativă”.

Acești tineri care nu își găsesc rostul, alături de neintegrarea migranţilor, generează catalizatori ai violenţelor de stradă, sentimentul de insecuritate generat de incapacitatea instituţiilor responsabile de a preveni atentate în spaţii publice. Există pericolul ca după „Primăvara Arabă” să vină „Primăvara Europeană”, a atras atenția Președintele.

Politicienii europeni trebuie să înceapă guvernarea pentru cetăţenii europeni, pentru ca în cele din urmă „Uniunea Europeană să nu-și piardă vocația de putere importantă a lumii, dacă dorește să stea pe puntea de comandă alături de ceilalți trei poli de putere, să influențeze deciziile globale. Atunci nu avem decât o soluție: să fim un tot unitar.

În concluzie, integrare, cât mai multă şi mai rapidă integrare a statelor membre. Cu siguranţă, o accelerare a proceselor de integrare implică o creştere consistentă a costurilor, iar plătitorii vor trebui să fie beneficiarii. Dar dacă îşi doresc ca Uniunea să progreseze pentru a putea să rezolve problemele care trenează de multă vreme aceste ţări, trebuie să plătească acum, pentru a câştiga alături de celelalte state mai târziu”, a spus Președintele.

Despre restul temelor abordate, în ediția viitoare a ziarului. Fără doar și poate, prin discursul său proeuropean avizat, Traian Băsescu se poziționează ca o voce autoritară, incontestabilă în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, ca – probabil – cel mai bine pregătit potențial candidat la alegerile parlamentare.

Discursul său, maniera în care a tratat un subiect „greu digerabil”, a atras aprecierea rectorului Constantin Bungău, care l-a numit drept „un discurs extraordinar, așa cum ne-a obișnuit”, dar și aprecierea studenților, care nu se dădeau duși, din dorința de a avea un dialog cu fostul șef al statului.

Traian Băsescu nu a refuzat să se fotografieze cu studenții, făcând și o baie de mulțime, după care l-a invitat pe rectorul Bungău să-l însoțească în mașina din coloana oficială, pentru se îndrepta spre Bibliotecă, acolo unde Președintele a fost invitat să semneze în cartea de onoare.