Se acutizează lupta dintre patronate și sindicate cu privire la modificarea Legii dialogului social. După ce, de câteva luni, organizațiile patronale trag semnale de alarmă cu privire la modificarea legii, acum șase organizații reprezentative la nivel național – CNIPMMR, Concordia, BusinessRomania, Confederația Patronală din Industrie Agricultură, Construcții și Servicii din România, Patronatul Național Român și UGIR, solicită Parlamentului, printr-o scrisoare deschisă, să respingă modificările adoptate în Comisia pentru Muncă şi Protecție Socială a Camerei Deputaților cu privire la Legea dialogului social nr. 62/2011. Cele șase organizații patronale acuză că modificările aduse Legii Dialogului Social nr 62/2011 în Comisia de Muncă reprezintă doar opiniile părții sindicale, fără nicio preocupare pentru asigurarea unei reprezentări echitabile și viabile.

[eadvert]

Blocul Național Sindical răspunde, tot printr-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului, că patronatele nu au fost interesate niciodată de un dialog social real și că proiectul de lege se află în dezbatere din noiembrie 2018.

Ce nu convine patronatelor

Punctăm câteva dintre nemulțumirile patronatelor așa cum reies ele dintr-un document lansat în luna iunie de CNIPMMR. Atunci se cerea eliminarea efectelor „erga omnes” ale contractului colectiv de muncă la nivel sectorial. Adică, efectele contractului colectiv de muncă să se aplice doar părţilor semnatare și nu la nivel de sector economic.

Patronatele mai solicitau eliminarea obligaţiilor pentru IMM-uri de a oferi informaţii despre politici sociale în vederea informării angajaților. „Introducerea acestei prevederi nu face decât să-i încarce excesiv cu obligaţii pe patroni şi să dea naştere la abuzuri din partea sindicatelor, solicitând mai multe informaţii decât le sunt necesare”, spuneau reprezenanții IMM-urilor.

Organizațiile patronale nu sunt de acord nici cu reducerea cifrei cu care poate fi organizat un sindicat la cel puțin 10 angajați din aceeași unitate, sau cel puțin 20 de angajați din unități diferite, față de 15 angajați din aceeași unitate, în prezent. Patronatele mai vor eliminarea posibilităţii organizării grevei pe durata de valabilitate a unui contract colectiv de muncă.

Ce spun sindicatele

Prin scrisoarea adresată Parlamentului, BNS precizează că legea dialogului social 62/2011 a fot o lege făcută cadou organizațiilor patronale într-un context de criză economică. „La acel moment, pentru că noile prevederi le erau profund favorabile, organizațiile patronale nu au mai invocat nevoia de a analiza și de a dezbate. Reamintim, Legea 62/2011 a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului de la vremea aceea. Actualul proiect de lege avizat favorabil de Comisia pentru Muncă și transmis Plenului Camerei Deputaților pentru aprobare, nu face decât să reinstituie o stare de echilibru între angajatori și angajați prin reprezentanții lor”, se spune în scrisoarea BNS.

„Au făcut tot ce s-a putut pentru a fărâmița dialogul social, pentru a elimina organizațiile sindicale din întreprinderi prin înlocuirea acestora cu pseudo-structuri de dialog controlate de angajatori, așa-ziși reprezentanți ai salariaților. Efectele sunt vizibile atunci când ne uităm la indicatorii sociali. Am consolidat un model de creștere economic de tip junglă. Supraviețuiește fiecare cum poate, plasa de siguranță specifică unei economii europene moderne e atât de jos încât se poate spune că sprijină doar supraviețuirea. Cei săraci au devenit și mai săraci, cei bogați au devenit și mai bogați”, acuză BNS.

Reprezentanții sindicatelor sunt de părere că apelul la dialog social transmis de organizațiile patronale se traduce de fapt printr-un avertisment dat clasei politice.

BNS mai acuză patronatele că nu sunt interesate de un dialog social real la nivel sectorial și la nivel național.

„Ni se pare o ipocrizie declarația patronatelor, dintr-o dată preocupate de stabilitatea locurilor de muncă și de soarta celor ce au devenit șomeri în plină perioadă de pandemie. Locurile de muncă nu sunt obiecte care se pierd și se regăsesc. Locurile de muncă se pierd ca urmare a deciziilor unui angajator. Responsabili pentru pierderea locurilor de muncă sunt angajatorii și reprezentanții lor, respectiv organizațiile patronale”, sunt de părere reprezentanții BNS.

„În condițiile actuale, cu pandemia și cu criza care ne așteaptă, piața muncii va suferi modificări și nu este bine ca angajații să nu aibă o siguranță”, a declarat Nicolae Morgovan, președintele BNS Bihor.