Samuil Vulcan (1758-1839), s-a născut şi a făcut studiile gimnaziale la Blaj. Părăseşte Blajul la 28 de ani, pentru a studia filozofia la Oradea, apoi la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena, unde îşi termină, în paralel, şi studiile teologice. După ce trece şi pe la Seminarul general din Lwow, unde devine „prefect de studii” ajunge episcop al Diecezei de Oradea. Beiuşul a fost pentru Episcopul Samuil Vulcan, spaţiul în care a aplicat harul său divin, profunzimea gândirii sale iluministe, înaltele valori cărturăreşti şi neştirbita sa dragoste faţă de neam şi ţară, prin ctitoria sa: Gimnaziul Greco-catolic în anul 1828. Se năştea astfel a doua scoală din Ardeal după Blaj, cu predare în limba română.
Episcopul Ioan Suciu (1907-1953). S-a născut la Blaj şi tot aici îşi face studiile primare şi secundare, cu excepţia unui an (1916) când, la Beiuş, unde se refugiaseră părinţii săi, termină studiile de clasa a IV-a. Studiile continuate la Roma sunt încununate cu doctoratul în teologie (1927-1932) . Întors la Blaj, între anii 1932-1940, activează ca profesor la diferite şcoli. În mai 1940 este numit Episcop auxiliar de Oradea, lângă episcopul de Oradea Valeriu Traian Frenţiu. Episcopul Ioan Suciu revine la Blaj în anul 1946, ca administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş. După 1948, este arestat şi moare în anul 1953 în închisoarea de la Sighetul Marmaţiei.
„Concetăţenia” sa cu Beiuşul este argumentată şi de numeroasele sale vizite în Beiuş şi în zonă. Astfel între 1937-1940, a condus grupuri de tineri în excursii şi tabere de reculegere spirituală la Stâna de Vale şi Arieşeni.
Prin 1946(?) a susţinut o serie de însufleţitoare conferinţe în faţa elevilor de la „Liceul Samuil Vulcan” şi de la „Liceul Român Unit de fete” din Beiuş.
Episcopul Valeriu Traian Frenţiu (1875-1952)
A absolvit liceul la Blaj şi studiile superioare teologice la Budapesta. În 1902 susţine doctoratul în teologie. Episcop la Lugoj (1912-1922) şi apoi episcop de Oradea din anul 1922. În Beiuş a ridicat clădirea pentru „directorul dominal”, sala de gimnastică la liceul de fete. A construit păstrăvăria de la Finiş şi Stâna de Vale. Sub înaltul său patronaj s-a sărbătorit în 1928, centenarul Liceului Samuil Vulcan. Contribuie la apariţia revistei „Observatorul” la Beiuş.
Călugărul Ştef Bernard (1916-2010). „Senior al Bisericii Blajului, Ieromonah asumpţionist, profesor, părinte şi îndrumător spiritual, mărturisitor al credinţei Domnului”
Studiile şi le face la Blaj (1930-1934), în următorul an 1934/35 îl găsim la Beiuş unde îşi face noviciatul, în cadrul Congregaţiei Părinţilor Augustinieni Asumpţionişti (AA). După terminarea studiilor de filozofie şi teologice, în Franţa(1935-1441) se reîntoarce în Beiuş, unde până în anul 1944 îndeplineşte funcţii de profesor îndrumător la Micul Seminar Arhidiecezan, precum şi prefect de studii la internatul Pavelian. Între 1944 şi 1948 predă limba franceză fiind în acelaşi timp duhovnicul surorilor Oblate din Beiuş.Între anii 1948-1989, cunoaşte umilinţa şi suferinţa prigoanei comuniste împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, dar îşi continuă activitatea în claudestinitate, drept pentru care face ani grei de puşcărie între 1951-1955. După 1990 se întoarce la Blaj, devenind profesor de Teologie fundamentală, Patrologie şi Pastorală la Institutul teologic Greco-Catolic din Blaj. Se dedică studiilor şi operelor din domeniul teologic.
Ioan Agârbiceanu (1882-1963)
A făcut studiile la şcolile Blajului, unde a fost apoi şi „cancelist” al Mitropoliei. Preotul – scriitor Ioan Agârbiceanu îşi are numele legat de Beiuş prin iniţierea unei linii editoriale intitulate „Biblioteca poporală AGRU”, publicând la Beiuş zece cărţi de învăţătură creştină românească.
Ioan Dărăbăneanu
Citiți principiile noastre de moderare aici!