Deși datele chimice arată un echilibru aparent, problemele ecologice ridică semne de întrebare tot mai serioase cu privire la sănătatea ecosistemelor acvatice și la sustenabilitatea utilizării resurselor de apă.

Bazinul Crișuri, cu o suprafață totală de 25.537 km², dintre care aproape 15.000 km² pe teritoriul României, reprezintă aproximativ 6,3% din suprafața țării și include cinci râuri principale: Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede, Barcău și Ier. Rețeaua hidrografică din bazin însumează peste 5.700 km de cursuri cadastrate, adică 7,3% din totalul național.

Resursele totale de apă de suprafață sunt estimate la 2,9 miliarde de m³/an, din care aproximativ 395 de milioane de m³ sunt utilizabile. Acest potențial este completat de rezerve subterane estimate la 788 de milioane de m³, dintre care 350 de milioane m³/an pot fi exploatate.

Totuși, diversitatea geografică a bazinului – cu zone montane, deluroase și de câmpie – complică gestionarea uniformă a resurselor și accentuează nevoia unei protecții diferențiate.

Crișul Repede și cazul pârâului Peța – semnale de alarmă

Raportul arată că, deși indicatorii chimici generali ai apei sunt în limitele admise, evaluările ecologice aduc în atenție dezechilibre serioase în mai multe sectoare ale râurilor din bazin, în special pe Crișul Repede.

Indicatorii biologici – precum starea fitoplanctonului, macrofitelor sau fauna piscicolă – indică o stare ecologică moderat afectată sau slabă în anumite tronsoane. Printre cauzele identificate se numără scăderea nivelului de oxigen dizolvat, proliferarea excesivă a macrofitelor și acumularea de nutrienți, toate acestea contribuind la degradarea biodiversității acvatice.

Una dintre cele mai îngrijorătoare situații este cea a pârâului Peța, monitorizat pe două secțiuni din Oradea, unde a fost constatată o calitate ecologică moderat degradată. În 2024, au avut loc trei episoade de mortalitate piscicolă în zone urbane: în cartierul Nufărul (martie), în zona Auchan – Pod Sântandrei (aprilie) și în zona Cantemir (octombrie).

Investigațiile au arătat depășiri semnificative ale parametrilor CCOCr, amoniu și fosfor total, precum și scăderea critică a oxigenului dizolvat, indicatori clasici ai unei poluări grave. În toate cazurile, autoritățile au aplicat sancțiuni și au impus recuperarea costurilor intervenției, în baza principiului „poluatorul plătește”.

Situația ecologică pe sectoare

Pentru Crișul Repede, raportul clasifică diferite tronsoane astfel:

• Izvor – Săcuieu: stare ecologică slabă
• Săcuieu – Iad și aval Defileu – amonte Acumularea Lugașu: moderată
• Confluența cu Bonor – frontieră: bună

Aceste diferențe subliniază presiunile punctuale și necesitatea unei monitorizări adaptate pe sectoare, în funcție de sursele locale de impact. ABA Crișuri anunță că va intensifica programul de monitorizare în zonele sensibile și va colabora mai strâns cu autoritățile locale, cu operatorii economici și cu comunitățile, pentru a reduce încărcarea poluantă și pentru a proteja ecosistemele.

Starea apelor din bazinul Crișuri în 2024 arată o realitate cu două fețe: sub o aparență chimică stabilă, ecosistemele acvatice semnalează dezechilibre ecologice, care nu mai pot fi ignorate. Protejarea resurselor de apă nu este doar o obligație administrativă, ci o responsabilitate colectivă, care necesită o acțiune susținută, cooperare inter-instituțională și implicarea activă a cetățenilor.

Recomandările raportului „Sinteza 2024” includ:

• Aplicarea unor reglementări mai stricte în zonele urbane;
• Implementarea de tehnologii eficiente de epurare;
• Extinderea monitorizării biologice și chimice;
• Informarea și implicarea comunităților locale în acțiunile de prevenție.