Un centru de primire a donațiilor a fost deschis pe strada Evreilor Deportați 32 – 34, unde primăria a un spațiu la dispoziția ONG-urilor care au dorit să se implice într-o acțiune comună, sub numele „Bihor pentru Ucraina”.

[eadvert]

E un spațiu pentru primirea donațiilor și a ajutoarelor în natură, de tot felul, de la hrană, haine, echipamente medicale și încălțăminte. În acest centru, voluntarii asociațiilor fac prima parte a muncii: produsele primite sunt sortate și triate pe categorii, urmând să fie repartizate, în funcție de nevoile care apar.

Centrul Bihor pentru Ucraina este în incinta fostelor depozite de peste drum de Karaviem, propus inițial pentru demolare. Depozitul a fost amenajat pe 600 mp de clădire, pe care voluntarii au curățat-o de moloz și au igienizat-o, pentru a lucra în condiții normale.

Separat, a fost pregătită o încăpere pentru produsele cu rată de rorație mare, sandwichuri, apă și fructe, pregătite să fiedistribuite refugiaților în vamă. Duminică după-amiaza, aproximativ 20 de voluntari de la mai multe organizații, lucrau la centru la sortarea mărfurilor primite.

„Produsele vor avea două destinații. Prima, imediată, este către refugiații cazați în Bihor, iar a doua este Ucraina. Ne dorim ca produsele să ajungă cât mai aproape sau chiar înzonele de război pentru a fi utile celor care luptă acolo”, spune Cătălin Popa, de la Fundația Comunitară Oradea.

Marfa e triată pe categorii cât mai stricte și așezată pe paleți. Conservele mici de pate, cele de carne sau cu mâncare, spre exemplu, merg în cutii separate. Sunt deschise cutii cu ulei, făină, zahăr, paste făinoase și alte produse de bază – ideea este de a ușura munca celor care lucrează mai departe pe filiera de distribuție: aceștia pot lua direct din cutia cu produse ce au nevoie, nu se mai apucă de căutat și sortat.

În privința ajutorului direct, din vamă, spre exemplu, ideea celor de la Bihor pentru Ucraina este să drămuiască ajutorul astfel încât să poată ajuta pe termen cât mai lung. Astfel, efortul se concentrează pe a-i ajuta pe refugiații care chiar au nevoie, asta înseamnă cu nu toți refugiații prezenți în vamă primesc ajutoare. Cei care dispun de posibilități financiare evidente, călătoresc cu mașini scumpe spre exemplu, se pot ajuta singuri, nu au nevoie de asistența voluntarilor.

În același spirit sunt gestionate și ofertele de cazare.

„Pe partea de cazare, posibilitățile sunt foarte elastice, de la cazări pentru câteva persoane, la spații pentru câteva sute. Ieri seară, (sâmbătă n.r. ) spre exemplu, au foat cazate 200 de persoane. Avem marea șansă de a avea în această structură asociativă atât grupuri de inițiativă mici, cât și structuri foarte mari, cum sunt bisericile. Cei care au primit cele 200 de persoane sunt BBSO . Mai există hotelul din Catate pus la dispoziție de Primăriei, unde s-au cazat până acum peste 100 de persoane aflate în tranzit. Ceea ce încercăm e să facem o triere între refugiații care sunt în tranzit, cei cu ședere scurtă și cei care își doresc o ședere lungă. Nu am dori ca locurile de cazare disponibile precum cele din hoteluri, să devină locuri de vilegiatură. Limităm, astfel, numărul de nopți, pentru a putea ajuta cât mai mulți”, spune Popa.

Există și cazuri în care refugiații se decid să rămână în Oradea – ultimul caz cu care s-au întâlnit voluntarii de la Bihor pentru Ucraina datează chiar de sâmbătă, când șase persoane și-au găsit loc de muncă și doresc să se integreze în piața muncii locale cu familiile din Ucraina.

„Pentru aceste persoane, căutăm spații de cazare pe termen lung. Intrăm, în acel moment, în alt tip de asistență. Noi suntem și dorim să rămânem un serviciu de urgență. Poate că în viitor vom decide să lărgim tipul de servicii oferite”, precizează voluntarul orădean.

Estimările sunt că urgența actuală va dura cel puțin 6 luni, dacă nu un an iar presiunea va fi tot mai mare, vor fi tot mai mulți refugiați care chiar vor avea nevoie de ajutor. Conform regulii, primii refugiați sunt cei care au cel mai puțin nevoie de ajutor, fiind cu posibilități materiale, iar greul urmează după.

„Încercăm să drămuim resursele, le centralizăm și să ordonăm ca să putem să fim cât mai eficienți în timp mai lung. Cu cât vor veni mai mulți refugiați, ne vom obișnui cu ideea și ne vom satura cu această situație și ne vom implica mai puțin. Exact atunci când nevoia va fi cea mai mare, vor rămâne foarte puțini voluntari pe baricade, dintre toate sufletele mari de acum”, anticipează Popa.

Implicarea administrației publice, spune el, se referă și la personalul pe care îl pune la dispoziție, din cadrul DASO și DGASPC, „persoane obișnuite să lucreze cu oameni în necesitate iar experiența lor este foarte valoroasă”.

„Sperăm să intrevină Primăria și Consilul Județean cu sprijin financiar. Noi, ONG-urile, putem veni cu foarte multă bunăvoință și cu disponibilitate dar fondurile noastre sunt limitate și deja presiunea pe partea financiară, pentru ONG-uri, a cam ajuns în punctul în care resursele încep să se epuizeze”, insistă voluntarul.

În perspectivă, el consideră că resursele financiare mobilizate de stat sau din alte surse ar trebui să meargă spre cei care chiar lucrează: „e necesar să se facă alocări către cei care chiar sunt în teren. Ar fi regretabil și absurd ca fondurile care sunt distribuite la nivel guvernamental și de alte structuri să ajungă la plata unor funcționari care pierd vremea prin centre naționale, care nu fac decât să direcționeze în final, problemele spre serviciile noastre”, consideră el.

Asociația transmite că e de preferat ca doritorii să își organizeze donațiile astfel încât să acopere nevoile: haine termice, pentru că iarna în Ucraina e mult mai grea decât la noi, unii nu mai au nici case și nici bunuri, produse neperisabile precum conservele sau alimentele de bază, resurse financiare dar și produse medicale. Dintre cele care se pot găsi în gospodăria omului, sunt utile analgezicele și echipamentele de prim ajutor.

Transporturile către Ucraina sunt făcute aproape în exclusivitate de Crucea Roșie, pentru că dincolo de graniță se întâmplă să fie atacate chiar și convoaiele umanitare.

Bihor pentru Ucraina – cluster de voluntariat

Asociația reunește 46 de membri, ONG-uri, Primăria, Consiliul Județean, bisericile, firme care sponsorizează și grupuri de oameni care își oferă serviciile.
De luni este funcțional și site-ul BihorpentruUcraina.ro, unde se pot face donații financiare, donații de produse, sau se pot anunța disponibilitățile de voluntariat.

„Insistăm foarte mult pentru donațiile de sânge, la Centrul de transfuzii, pentru că, din informațiile pe care le avem, vor ajuge și în România răniți din zone de război și va fi nevoie de tranzfuzii. Pe site se va găsi inclusiv o direcționare spre Centrul de transfuzii și aplicația BlooDoChallenge”, transmite Cătălin Popa.

 

Alte bunuri și alimente cerute:

– mâncare de copii cu phenylketonuria;
– mâncare de copii de toate vârstele (cu durată mare de valabilitate);
– pături, perne, haine călduroase, pantofi și haine de copii;
– prosoape și așternuturi de pat;
– scutece pentru copii și vârstnici;
– produse de igienă personală (bărbați și femei): periuțe și pastă de dinți, șampon, săpun, etc;
– biscuiți, cereale cu durată mare de valabilitate;
– lapte praf;
– conserve;
– mâncare în pachete vidate cu termen de valabilitate lungă;
– saci de dormit;
– lanterne și baterii;
– baterii externe pentru device-uri mobile (telefoane, tablete etc.) ș.a.
Municipalitatea transmite că, „cu sprijinul unor companii care vor dori să susțină acest demers, va achiziționa echipamente medicale necesare ucrainenilor din Ivano-Frankivsk. Pentru aprobarea sumei necesare acestei achiziții este necesară o hotărâre de Consiliu Local”.
„Mulțumesc societății civile din Oradea care s-a mobilizat exemplar și care a oferit un real suport pentru oamenii greu afectați. De asemenea, apreciem deschiderea hotelierilor și companiilor din municipiu care, din proprie inițiativă, și-au manifestat spiritul civic prompt și au venit în sprijinul refugiaților”, a transmis primarul Florin Birta.

Există mai multe numere de telefon puse la dispoziția orădenilor care vor să întindă o mână de ajutor:

– DASO Oradea – 0359.411.925 (în intervalul orar 08:00 – 16:00) și 0771.681.782
– DGASPC Bihor – 0731.137.271 și 0731.137.295.

De asemenea, prin ordin de prefect au fost operaționalizate, la CJCCI Bihor, patru numere de telefon la care pot fi comunicate intențiile de ajutor: 0259.412.129; 0259.467.909; 0734.223.127; 0734.223.125.