Documentele erau destinate unor cetățeni români care erau inapţi sau nedemni pentru a dobândi în țară dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Bihoreanul – identificat prin inițialele T.S.C. – a fost acuzat de procurorii DIICOT Ploiești că a apelat la serviciile grupului infracțional la începutul anului 2020, pentru că în România nu putea dobândi legal permisul de conducere. Prin intermediul unui individ neidentificat, despre care știa că se numește „Bratcu”, a achitat membrilor grupării 2.500 de euro.

O parte din bani a ajuns la persoane neidentificate din Congo, care i-au întocmit în mod fraudulos un permis de conducere aparent emis de autoritățile din țara africană. Documentul figura ca fiind eliberat cu doi ani în urmă, în august 2018.

Permisul congolez, folosit pentru a obține actul românesc

Ca și ceilalți clienți ai grupării, bihoreanul nu a fost niciodată în Congo. În schimb, a mai achitat 500 de euro pentru ca ambasada din București a statului african să-i elibereze o adeverință de autenticitate, prin care se atesta că permisul „nu este grevat de nicio restricţie”.

Ulterior, pe 7 februarie 2020, T.S.C. a depus la Serviciul de Permise de Conducere Bihor o cerere de preschimbare a documentului congolez, „folosind astfel permisul falsificat în vederea preschimbării cu un permis de conducere românesc” – au arătat anchetatorii. Solicitarea i-a fost acceptată, iar o lună mai târziu, bihoreanului îi era eliberat documentul românesc care îi dădea dreptul să conducă.

Potrivit procurorilor DIICOT, funcționarii de la Permise Auto au acționat fără vinovăție în momentul în care au introdus în sistemele instituției „date informatice nereale cu privire la aparenta dobândire a dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe teritoriul Republicii Democratice Congo”, dar și când au eliberat permisul de conducere românesc.

Clienții, achitați

Pe 10 septembrie 2025, Tribunalul București a decis să-l achite pe bărbatul din Bihor pentru acuzațiile de instigare la dare de mită și participație improprie la

acces ilegal la un sistem informatic și la fals informatic, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Instanța a hotărât încetarea procesului penal pentru instigare la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals ca urmare a intervenirii prescripţiei. În schimb, documentul congolez și cel românesc au fost desființate de Tribunal.

Decizii similare au fost luate și în cazul altor 13 clienți ai grupării. Sentința instanței din Capitală nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

În ceea ce-i privește pe membrii grupării infracționale, DIICOT i-a trimis în judecată în dosare separate. În vizorul anchetatorilor s-au aflat 10 cetățeni români și doi congolezi, dar și – potrivit presei centrale – angajați ai misiunii diplomatice a Republicii Democratice Congo la București. Aceștia din urmă nu au putut fi anchetați pentru că se bucură de imunitate.