Studiile publicate de ANITP relevă că judeţul nostru este unul dintre „fruntaşele” pe ţară din punct de vedere al numărului de bărbaţi racolaţi de retelele de trafic de persoane. Astfel, pentru primul semestru al anului 2010, statisticile oficiale cu privire la situaţia victimelor traficului de persoane identificate, prezintă 379 de victime identificate faţă de 343 de victime identificate în primul semestru al anului 2009. În judeţul Bihor, au fost identificate, conform oficialilor Brigadei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog (BCCOA) Bihor, un număr total de 80 de victime în anul ce s-a încheiat. Din rândul acestora, în primul semestru, 27 au fost bărbaţi din totalul de 38, iar Bihorul a fost pe locul secund, ca număr de bărbaţi victime, fiind devansat doar de Timiş care a identificat 31 de victime de sex masculin.

Exploataţi

Principalele „destinaţii” ale victimelor traficanţilor de persoane sunt exploatarea prin muncă şi exploatarea sexuală. „Victimele sunt exploatate prin muncă sau sclavie sexuală. Prin muncă sunt folosiţi în industrie, agricultură sau la exploatările forestiere, dar ajung să nu fie plătiţi deşi li se promit câştiguri generoase de către cei care îi recrutează”, ne-a explicat comisarul Valerian Şipoş, şeful compartimentului trafic de Persoane din cadrul BCCOA Bihor.

Conform acestuia, în anul 2010, Brigada a reuşit destructurarea a patru reţele de anvergură care se ocupau cu traficul de persoane, dar mai există „în lucru” instrumentarea altor cazuri. Principalele destinaţii ale victimelor au fost Germania, Grecia, Olanda, Belgia, Spania, Danemarca şi Franţa. „Aceste cazuri au fost instrumentate în Bihor şi Satu Mare, BCCOA fiind organizată la nivel regional, dar din păcate libera circulaţie a persoanelor îngreunează întocmirea unui dosar”, susţine comisarul Şipoş.

Sunt buni psihologi

Cele mai multe victime, la nivel naţional, au vârste cuprinse între 14 şi 60 de ani, iar la categoriile de 26-40 de ani şi 41-60 de ani, cele mai multe victime sunt de sex masculin. Ca o constatare îngrijorantă, datorată relaţiei cu recrutorul, este faptul că victimele sunt momite chiar de cunoştinţe, prieteni sau chiar membri ai familiei. „Modul de recrutare variază de la contact direct până la complici care pot fi cunoştinţe, prieteni sau, în cazurile mai deosebite, chiar membri ai familiei. Aceştia profită de naivitatea şi fantezia victimelor care visează la venituri mai mari şi o viaţă mai bună. Traficanţii sunt psihologi buni şi ştiu să profite de slăbiciunile celor cu care vorbesc”, explică Valerian Şipoş.

Printre locurile preferate pentru recrutare se numără centrele universitare, liceele şi chiar centrele de plasament, iar profilul victimelor poate fi rezumat la lipsa discernământului, probleme cu părinţii, situaţie precară şi lipsa temerilor.

V.T.