Nivelurile râurilor și ale apelor subterane au coborât la valori extrem de reduse, mai multe cursuri de apă au secat complet, iar în unele localități sursele folosite pentru alimentarea populației nu mai pot asigura necesarul. Situația a fost analizată la Prefectura Bihor în cadrul unei întâlniri la care au participat prefectul Marcel Dragoș, directorul ABA Crișuri, Sandor Pasztor, inspectorul șef al ISU Bihor, generalul de brigadă Sorin Mihai Caba, precum și primarii din județ. Cea mai gravă secetă de când se fac măsurători Potrivit informațiilor transmise de către directorul ABA Crișuri, primele semne ale secetei au apărut încă din luna aprilie și s-a accentuat continuu. Cantitățile de precipitații în zona de șes au ajuns la doar 6 până la 10 la sută din valorile care ar fi trebuit înregistrate în mod normal. De atunci, deficitul de apă s- a accentuat permanent. Fenomenul nu afectează doar râurile, ci și pânza freatică, aceasta fiind considerată una dintre problemele cele mai grave pentru alimentarea localităților.

Informațiile obținute din sistemul de monitorizare arată că ar fi vorba de cea mai gravă secetă care se înregistrează de când se fac măsurători.

„Începând din luna august vom avea greutăți și va fi o perioadă grea. Este mai accentuată problema decât am calculat-o noi inițial”, a avertizat directorul ABA Crișuri, Sándor Pásztor, în deschiderea discuțiilor despre situația resurselor de apă.

Lipsește un an de precipitații în ultimii cinci ani

Pentru zona de câmpie, cantitatea anuală normală de precipitații este de aproximativ 550 până la 580 de litri pe metru pătrat, în timp ce zona montană are o medie de aproximativ 800 până la 900 de litri. Deficitul acumulat este atât de mare încât nu poate fi recuperat prin câteva ploi. Potrivit directorului ABA Crișuri, raportat la ultimii cinci ani, situația înseamnă practic lipsa unui an întreg de precipitații distribuit pe această perioadă.

„Media care ne lipsește raportat pe un an hidrologic este de peste 500 de litri pe metru pătrat. Nu se rezolvă cu o ploaie, nici cu trei ploi, nici cu cinci ploi”, a explicat Pasztor, subliniind că problema acumulată în ultimii ani este mult mai profundă decât efectele unei singure perioade secetoase.

Pânza freatică a coborât cu până la 3,5 metri sub nivelul normal

Scăderea nivelului apelor subterane reprezintă una dintre cele mai mari probleme pentru localitățile care se bazează pe puțuri și foraje. ABA Crișuri urmărește evoluția acestei situații de mai mulți ani, iar datele indică o scădere continuă începând din 2020. Din cauza deficitului acumulat, alimentarea naturală a straturilor subterane a fost grav afectată.

În unele localități, pompele instalate în urmă cu mai mulți ani riscă să nu mai poată capta apa, deoarece nivelul acesteia a coborât sub cotele pentru care au fost proiectate sistemele de alimentare. ABA Crișuri monitorizează 140 de puncte din bazinul hidrografic, aproximativ 80 dintre acestea fiind în județul Bihor. În aceste puncte, nivelul apelor subterane este în prezent cu 1,6 până la 3,5 metri sub nivelul normal.

Niveluri hidrologice la minime istorice

Situația este urmărită în mai multe puncte din județ, printre care Crișul Negru la Beiuș, Crișul Negru la Tinca, Crișul Negru la Talpoș, Briheni, Valea Roșie, Roșia, Holod, Topa, Valea Izvorului și Bistra. Datele colectate de ABA Crișuri arată o situație hidrologică fără precedent în perioada de monitorizare. În unele puncte, stațiile automate au ajuns să raporteze zero, ceea ce înseamnă că senzorii nu mai detectează apă. Astfel de situații au fost menționate pe Sighiștel, Crișul Negru la Tinca, Valea Nouă, Topa la Gurbediu, Oșorhei și Tășad.

„Pe 12 stații hidrometrice avem niște măsurători care sunt la un minim istoric absolut. Nu s-a mai întâmplat așa ceva în ultimii 140 de ani”, a mai spus directorul ABA Crișuri.

Crișul Negru a ajuns la un debit de doar 500 de litri pe secundă

Diferența dintre debitul normal și cel înregistrat în prezent arată amploarea secetei hidrologice. La Tinca, Crișul Negru are doar un debit de aproximativ 500 de litri de apă pe secundă, față de circa 15.000 de litri pe secundă cât ar fi debitul corespunzător mediei multianuale. Din debitul actual trebuie asigurată alimentarea localităților și, în același timp, menținută o cantitate minimă de apă pentru cursul râului.

„Crișul Negru ar trebui să aibă astăzi, după media multianuală, un debit de aproximativ 14-15 metri cubi pe secundă. Iar noi avem doar 500 de litri pe secundă”, a mai precizat Pasztor.

Situația este complicată și de obligația României de a asigura la graniță un debit de aproximativ 1.000 de litri pe secundă, conform acordurilor și regulamentelor în vigoare.

Mai multe cursuri de apă din județ au secat complet

În cazul unor stații automate, senzorii nu mai detectează apă, ceea ce arată că seceta a depășit nivelul unor debite mult reduse și a dus la dispariția completă a apei din anumite albiilor.

„Bistra, toată linia aceea din Pădurea Neagră până în Chiribiș, are o problemă imensă, fiindcă albia râului Bistra este complet goală. Avem 13 stații unde cursurile sunt complet secate, unde nici măcar băltirea nu mai există”, a fost avertismentul lui Pasztor.

Situații dificile se înregistrează și în bazinul Ierului, unde cursul de apă este deja integral secat. Localitățile aflate în această zonă sunt afectate direct de lipsa resursei. În cazul Barcăului, autoritățile reușesc deocamdată să mențină un debit în albia principală prin eliberarea controlată a apei din acumularea Suplacu de Barcău. Debitul asigurat este de aproximativ 0,5 metri cubi pe secundă.

Rezerva din barajul Suplacu de Barcău ajunge cel mult până la mijlocul lui septembrie

Barajul de la Suplacu de Barcău este utilizat pentru menținerea unui debit minim pe râul Barcău, însă cantitatea de apă disponibilă este limitată. După epuizarea acestei rezerve, autoritățile nu vor mai putea conta pe aceeași soluție pentru menținerea debitului din albia principală.

„Calculele noastre pentru barajul de la Suplacu ne arată că ne ajunge apa stocată doar până în primele săptămâni ale lui septembrie, cel mult mijlocul lui septembrie.”

Situația este și mai complicată în cazul afluenților, unde resursele disponibile sunt mult mai reduse.

Prognozele nu arată ploi importante

Prognozele hidrologice analizate de ABA Crișuri împreună cu partea maghiară nu indică, la momentul întâlnirii, cantități importante de precipitații care să poată schimba rapid situația. Autoritățile avertizează că nici o eventuală scădere a temperaturilor nu va rezolva imediat problema. Nivelul apelor subterane nu va reveni rapid la normal, iar deficitul acumulat în ultimii ani nu poate fi recuperat printr un singur episod ploios.

„Cel puțin momentan, nu vedem nicio ploaie mai însemnată până pe 25 august, nimic. Zero barat. Eu personal până în octombrie văd o criză”, a fost previziunea sumbră a directorul ABA Crișuri.

Problema nu este legată exclusiv de temperaturile de 40 de grade, potrivit opiniei exprimate de directorul Pasztor, Chiar dacă acestea vor scădea, apa pierdută din sol și din straturile subterane nu va reveni automat.

„Faptul că nu vor mai fi 40 de grade, ci doar 30, nu înseamnă că vom avea brusc apă în freatic”, a subliniat Pasztor.

Vestul țării este prins într-o zonă extinsă de secetă

Seceta nu afectează doar județul Bihor. Potrivit datelor prezentate, fenomenul se manifestă pe o zonă extinsă din vestul României și continuă în Ungaria până spre Tisa. ABA Crișuri urmărește și evoluția bazinelor hidrografice din țările vecine. Directorul instituției a indicat debite extrem de reduse și pe râuri importante din regiune, situația fiind una severă pe întreg sectorul panonic.

„Pe hărțile de precipitații de anul acesta se vede clar o gaură imensă de secetă pe vest: Satu Mare, Bihorul, Aradul și nordul Timișului”, a mai spus Pasztor.

Situația actuală depășește deja recordurile negative din 2022 Autoritățile au comparat situația actuală cu episoadele severe de secetă din 2020 și 2022. Concluzia prezentată la Prefectură este că actuala criză a resurselor de apă a ajuns deja la niveluri mai grave decât cele înregistrate în acele perioade. Din acest motiv, măsurile trebuie gândite atât pentru următoarele săptămâni, cât și pentru anii următori.

„În 2022 am mai avut o perioadă foarte dură, dar acum vom depăși și deja depășim toate recordurile negative din 2022. Trebuie gândit totul logistic, trebuie gândit din punct de vedere al soluțiilor constructive.” a spus directorul ABA Crișuri.

O parte dintre sistemele de alimentare cu apă au fost proiectate pe baza unor date hidrologice mai vechi, când nivelurile apelor subterane erau mai ridicate. ABA Crișuri consideră că noile investiții trebuie să țină cont de schimbarea condițiilor hidrologice și să utilizeze date mai recente pentru stabilirea amplasamentului și adâncimii forajelor. Problema este importantă în special pentru localitățile care depind de surse subterane și ale căror puțuri riscă să nu mai poată asigura apa necesară populației.

„Aveți pompele în puțuri montate la o adâncime care actualmente nicicum nu mai corespunde realității freatice locale”, le-a transmis Pasztor primarilor prezenți în sală.

Prefectul cere oprirea risipei de apă

Prefectul Marcel Dragoș le a cerut primarilor să îi conștientizeze pe locuitori că apa potabilă nu poate fi folosită în această perioadă pentru udarea grădinilor sau alte activități care nu sunt esențiale. Dacă situația va deveni și mai gravă, prefectul a anunțat că se are în vedere suspendarea unor activități consumatoare de apă precum spălătoriile auto. Pe fondul scăderii resurselor disponibile, autoritățile au introdus restricții în tot mai multe localități. În ultimele zile înaintea întâlnirii, numărul localităților afectate s-a triplat.

„Trebuie să discutați cu cetățenii pentru a realiza că este nevoie de un consum rațional în această perioadă. O problemă identificată la nivelul mai multor localități este contorizarea incompletă. În lipsa unor contoare individuale și a contoarelor de sector, administrațiile nu pot identifica rapid zonele în care apar pierderi sau consumuri neobișnuite”, a fost opinia exprimată de către prefectul Dragoș.

Prefectul a cerut primăriilor să utilizeze, atunci când este necesar, fondurile de rezervă disponibile la nivel local și să colaboreze cu localitățile învecinate. În cazul în care este necesar transportul apei, acesta trebuie realizat numai cu cisterne autorizate sanitar pentru apă potabilă. Pe termen mediu și lung, potrivit prefectului, autoritățile vor trebui să găsească surse noi de apă, inclusiv prin foraje de adâncime, rezervoare de stocare, interconectarea sistemelor și colaborarea între mai multe comune.

Peste 350.000 de metri cubi de apă consumați în două ore la Popești

Comuna Popești se află printre localitățile cele mai afectate. Râul Bistra a secat complet, iar comuna nu mai poate conta pe această sursă pentru alimentarea populației. Autoritățile analizează transportul apei din comuna Viișoara, unde există puțuri cu apă potabilă. Transportul trebuie însă făcut cu cisterne spălate, dezinfectate și autorizate sanitar. Consumul înregistrat la Popești a atras atenția prefectului asupra necesității unei gestionări mai stricte a apei. Primarul a recunoscut că întreaga comună nu este contorizată, însă a anunțat că în cursul zilei de 5 august, în decurs de două ore de furnizare a apei, s-au consumat 350.000 mc de apă de cei 3.000 de abonați din comună ISU Bihor nu poate asigura permanent transportul apei Inspectorul șef al ISU Bihor, generalul de brigadă Sorin Mihai Caba, a avertizat că pompierii au deja o presiune operațională foarte mare.

În județ sunt înregistrate zilnic între 10 și 15 incendii de vegetație uscată și miriști. Intervențiile consumă apă și mobilizează autospeciale care trebuie să rămână disponibile pentru situații de urgență. În plus, șeful ISU a avertizat că sunt două aspecte care trebuie rezolvate înainte de a apela la sprijinul instituției pentru a transporta apă în localitățile cu probleme, repsectiv sursa de apă și unde se va stoca. Mai mult, generalul Caba a anunțat că ISU asigură doar transportul apei menajere, nu și a apei potabile.

„ISU nu este și nu poate fi soluția de avarie sau de rezervă permanentă pentru nicio primărie. Nu putem funcționa pe baza unui abonament permanent la pompieri pentru transportul apei.” a transmis șeful ISU Bihor.

Pompierii pot interveni punctual în cazuri extreme, însă primăriile trebuie să își organizeze propriile soluții de transport și stocare.

Unii primarii au plecat destul de nemulțumiți

După încheierea ședinței, mai mulți primari, din toate partidele, au afirmat pentru bihon.ro, sub protecția anonimatului, că într-o situație atât de dificilă ar fi așteptat mai mult sprijin din partea instituțiilor județene, nu să fie lăsați să se descurce cam singuri. Unii primari chiar și-au manifestat nemulțumirea față de lipsa unor lucrări hidrotehnice din partea ABA Crișuri pe cursurile de apă, care ar fi putut fi acum o rezervă importantă pentru asigurarea alimentării cu apă a localităților.