Cu 462 de firme intrate sub incidența Legii insolvenței în primele zece luni din acest an, județul Bihor se clasează pe locul II pe țară, arată datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Locul întâi este ocupat de București, cu 920 de firme intrate în insolvență, iar pe III se clasează județul Cluj cu 389 de firme intrate în insolvență. Comparativ cu anul trecut, numărul insolvențelor în Bihor a crescut cu 33,14%, în primele zece luni din 2021 fiind intrate în insolvență 347 de firme.

Insolvența = restartare

Pentru a afla cât de bine sau cât de rău este pentru o firmă să intre în insolvență am vorbit cu Cristian Popa, practician în insolvență.

„Este oarecum normală această clasare, având în vedere că Bihorul este în top și la înființarea de societăți comerciale. De asemenea, este un semnal că economia județului este dinamică și reacționează corect la condițiile economice și sociale. Insolvența este un mecanism normal în orice economie de piață și, de multe ori, ultima șansă de salvare a unei societăți aflate în criză. Chiar s-a constatat că în ultimii ani rata de succes a reorganizărilor a crescut și managerii au înțeles că poate fi o soluție inteligentă și eficientă de redresare și de salvare a societății comerciale.
Mai trebuie precizat că insolvența nu înseamnă automat și implicit falimentul și lichidarea societății”, a precizat Cristian Popa.

Acesta a punctat și etapele din care este compusă insolvența: perioada de observație, de reorganizare și faliment.

„În primele două etape, societatea își continuă activitatea și din ce în ce mai des, în ultima perioadă, chiar se salvează, iar falimentul intervine doar în anumite situații, în care salvarea nu mai este posibilă”, a observat specialistul.

Despre cauzele care plasează Bihorul în topul insolvențelor, Cristian Popa spune că este firesc acest lucru, din moment ce Bihorul este în top și la înființarea de societăți comerciale.

„Apropierea de graniță și infrastructura județului au făcut Bihorul atractiv pentru mulți cetățeni străini care vin dintr-o cultură în care insolvența este percepută ca o situație firească și ca un remediu normal pentru situații de criză a societăților. Faptul că în Bihor mai multe societăți și-au continuat activitatea în reorganizare și au fost salvare prin reorganizare judiciară a schimbat percepția asupra insolvenței, care nu mai este privită ca sinonimă cu falimentul și cu o moarte sigură a firmei”, subliniază practicianul în insolvență.

Bihorul este de mai mulți ani în topul insolvențelor, fapt care, de asemenea, a schimbat percepția societății asupra acestui fenomen și i-a obișnuit pe antreprenori cu ideea că intrarea în insolvență nu înseamnă moartea societății.

„Multe societăți și-au continuat activitatea în insolvență, au făcut plăți în continuare și astfel partenerii comerciali au înțeles că o societate în insolvență este supravegheată de administratorul judiciar, de judecătorul sindic și de creditori, onorându-și obligațiile născute în insolvență. Mai ales acum, când regimul creanțelor născute în timpul procedurii de insolvență este mai bine reglementat, partenerii au înțeles că un comerciant de bună credință care încearcă să se reorganizeze, este obligat prin lege să achite cu prioritate creanțele curente”, a declarat specialistul în insolvență.

Aesta consideră că insolvența nu este un lucru rău, pentru că aceasta este măsura de criză pe care o adoptă societățile pentru salvarea lor.

[eadvert]

Rolul legii insolvenței este protejarea societății în criză, suspendarea executărilor silite pornite împotriva acesteia, desemnarea unui specialist care să-i supravegheze activitatea și acordarea unei șanse reale debitorului de bună credință pentru reorganizare.

„Inclusiv legiuitorul a intervenit recent în legea insolvenței, implementând o directivă europeană privind instituirea unor proceduri de prevenire a insolvenței la care pot recurge debitorii aflați în dificultate. Se încearcă astfel încurajarea luării unor măsuri timpurii pentru redresarea activității, înainte de a se ajunge la faliment”, conchide Cristian Popa.

Mai puține firme înmatriculate

Datele ONRC mai arată o scădere a numărului de firme înmatriculate în primele zece luni din acest an în județul Bihor. În perioada ianuarie – octombrie 2022 au fost înmatriculate 4.666 de firme, iar în perioada similară din 2021 – 5.039 de firme. Dintre firmele noi înmatriculate, 3.185 sunt SRL, 1.264 PFA, 202 – II, 8 IF și 5 CA.

Reprezentanții patronatelor cred că reducerea numărului de înmatriculări se datorează, în mare parte, și contextului economic global.

„În acest an, tendința de reducere a numărului de firme nou înființate se datorează încetinirii economiei, încetinire cauzată de blocajele apărute ca urmare a războiului din Ucraina. Nu au mai apărut oportunități noi și nici nu mai putem vorbi de sectoare emergente”, spune Dan Octvian, președintele Asociației Firmelor Bihorene (AFB). Acesta vede naturală creșterea insolvențelor în acest context, iar anul viitor preconizează o creștere și mai mare. „În mod natural și insolvențele sunt în creștere, iar anul viitor vor fi și mai multe. În ceea ce privește numărul de firme nou înființate, dacă nu apăreau modificările la Codul fiscal atunci erau și mai puține firme înființate”, opinează președintele AFB.

Vlad Deac, președintele Federației Patronilor Bihor (FPB) crede că scăderea numărului firme înmatriculate se datorează insuficientei stimulări cu programe din partea stattului.

„Primul motiv la care m-aș gândi ar fi că nu au fost suficient de mult stimulate startup-urile. În al doilea rând, condițiile pentru finanțările startup s-ar fi putut modifica în sensul bun, adică să nu fii obligat să-ți deschizi firmă înainte de a ști sigur că ai fost finanțat”, ne-a declarat Vlad Deac.

Acesta este de părere că scăderea înmatriculărilor trebuie corelată cu structura noilor firme înființate.

„Probabil multe dintre ele reprezintă treceri dinspre ce înseamnă PFA, II, IF către SRL. Multe pentru că s-au obținut fonduri pe startup-uri și mai puține inițiative noi. Inițiativa privată (de începere concretă a unei activități comerciale) se vede în special la PFA, II, IF”, conchide Vlad Deac.